Home Actualitate Dacă creștere economică nu e, nimic nu e...
Actualitate

Dacă creștere economică nu e, nimic nu e. Economia și companiile intră acum într-o menghină fiscală despre care nu știm cum va arăta și mai ales cum se va sfârși. Pot/vor băncile să preia rolul de motor al revenirii creșterii economice în locul stimulilor fiscali? Răspunsul la ZF Bankers 2025

Nu putem controla creșterea economică, spune Tanczos Barna, ministrul Finanțelor. De aici vine una dintre problemele cu care se va confrunta România, guvernul, comaniile și noi toți în perioada următoare: scăderea semnificativă a creșterii economice și poate  chiar intrarea într-o…

Dacă creștere economică nu e, nimic nu e. Economia și companiile intră acum într-o menghină fiscală despre care nu știm cum va arăta și mai ales cum se va sfârși. Pot/vor băncile să preia rolul de motor al revenirii creșterii economice în locul stimulilor fiscali? Răspunsul la ZF Bankers 2025
Dacă creștere economică nu e, nimic nu e. Economia și companiile intră acum într-o menghină fiscală despre care nu știm cum va arăta și mai ales cum se va sfârși. Pot/vor băncile să preia rolul de motor al revenirii creșterii economice în locul stimulilor fiscali? Răspunsul la ZF Bankers 2025 · Foto: Business Magazin

Nu putem controla creșterea economică, spune Tanczos Barna, ministrul Finanțelor.

De aici vine una dintre problemele cu care se va confrunta România, guvernul, comaniile și noi toți în perioada următoare: scăderea semnificativă a creșterii economice și poate  chiar intrarea într-o scădere economică.

Dincolo de problema deficitului bugetar – de unde să reduci cheltuielile, de unde să crești veniturile pentru a obține 30-50 de miliarde de lei, cea mai mare problemă est legată de încetinirea semnificativă a creșterii economice, de scăderea consumului, ceea ce are un impact direct și imediat în încasările Ministerului de Finanțe din TVA, accize etc.

Dacă până acum, adică în ultimii cinci ani, problema deficitului bugetar nu se vedea pentru că aveam o creștere economică semnificativă – unde sunt vremurile cu o creștere economică de 4% pe an, față de 0,2% acum -, iar creșterea de cheltuieli plus deficitul puteau fi acoperite din această creștere economică.

De altfel, creșterea economică semnificativă și stabilitatea politică erau principalele motive pentru care băncile internaționale, marile fonduri de investiții străine, creditorii internaționali trimiteau miliarde și miliarde de euro în România pentru a finanța deficitul bugetar și creșterea datoriei publice.

Creșterea economică a dispărut, iar stabilitatea politică și parcursul euro-atlantic al României au fost puse la îndoială ca niciodată. Capitalurile străine au plecat, românii cu bani și-au schimbat leii în euro, cursul valutar leu/euro și-a pierdut stabilitatea, dobânzile la lei au început să crească din nou, iar toată lumea a făcut câțiva pași în spate. Bine că nu s-a plecat din țară.

Problema este că nu mai putem impulsiona creșterea economică prin stimulii fiscali  – creșterea salariilor și pensiilor, creșterea cheltuielilor publice, atragerea de capital și investitori străini.

De asemenea, merg foarte greu atragerea și cheltuirea fondurilor europene, care ar mai fi acoperit o parte din necesarul de finanțare din economie.

Piețele financiare au devenit dintr-odată tensionate, guvernul se împrumută mai greu și mai scump, cursul valutar leu/euro rămâne sub presiune, iar în orice moment capitalurile pot să plece dacă cei care au preluat acum puterea – Nicușor Dan & company – nu se vor mișca mai repede și nu vor veni cu un guvern stabil și credibil.

În condițiile în care stimulii fiscali dispar unul după altul, ar putea sistemul bancar să preia rolul de susținere a creșterii economice?

Băncile sunt extrem de prudente după pierderile înregistrate în criza anterioară, creditarea, în special a companiilor, a rămas mult în urma creșterii businessului și economiei, cel puțin în ultimul deceniu, în care am avut, cel puțin din punct de vedere statistic, cea mai bună perioadă economică din istoria României.

Economia și companiile vor intra acum într-o menghină fiscală, despre care nu știm cum va arăta și mai ales cum se va sfârși.

Companiile vor avea nevoie de o nouă finanțare, în condițiile în care finanțarea comercială – credit-furnizor – și finanțarea fiscală se vor diminua. Dar aici intervine bancabilitatea firmelor, în special bancabilitatea firmelor românești mici și mijlocii, ca să nu mai vorbim de cele micro care, cel puțin ca număr, sunt baza economiei.

Cum vor evolua dobânzile la lei, cum va evolua cursul valutar leu/euro, cum se va finanța și la ce dobândă Ministerul de Finanțe, cum vor arăta politicile de risc bancar în noile condiții adverse de piață, sunt întrebări care vor fi puse în discuție la ZF Bankers & Insurance Summit 2025, care va avea loc luni-marți-miercuri, începând cu ora 09.00.

Cei mai importanți bancheri, cei mai importanți șefi de trezorerii din cadrul băncilor, directorul operațiunilor de piață din BNR, șeful Trezoreriei Statului și nu numai vor fi prezenți pentru prima dată în fața cititorilor și publicului ZF după tensiunea alegerilor prezidențiale.

Economia, companiile, guvernul care va veni la Palatul Victoria au mai multe întrebări decât răspunsuri pentru ce va urma pe termen scurt.

Deciziile care se vor lua nu sunt indiferente, mai ales că România are nevoie de finanțare, are nevoie de băncile locale și de băncile străine, are nevoie de investiții, atât românești cât și străine, are  nevoie de Bruxelles și de fondurile europene pentru a ieși din situațiaa tensionată actuală și a reveni pe o creștere economică susținută.

Puteți vedea mai jos agenda integrală a ZF Bankers & Asigurări 2025

 

08:50 – 09:00 Overview Romanian Banking Market. Ce s-a întâmplat în ultimul an, care sunt principalele tendințe din piață, ce urmează?

Cristian Hostiuc, director editorial, Ziarul Financiar

 

09:00 – 09:30 Cum arată stabilitatea financiară a României în 2025? Care sunt principalele provocări?

Matei Kubinschi, Director adjunct Directia de Stabilitate Financiara, Banca Națională a României (BNR)

 

09:30 – 11:00 Panel 1. Cum arată sistemul bancar în 2025? Impactul schimbărilor politice, economice, sociale și de business asupra sistemului bancar. Perspectivele sistemului bancar pentru următorul an în noile condiții de piață. CEO overview.

Mihaela Bîtu, CEO, ING Bank România

Zdenek Romanek, CEO, Raiffeisen Bank România

Dana Dima (Demetrian) , vicepreședinte, BCR

Alessio Cioni, CEO, Intesa Sanpaolo Bank Romania

Mustafa Tiftikcioğlu, CEO, Garanti BBVA România

Samir Karia, CEO, Citi România

 

11:00 – 11:30 Perspectiva pieței bancare actuale din punctul de vedere al celei mai mari bănci din România. Provocările actuale și viitorul apropiat.

Ömer Tetik, CEO, Banca Transilvania

 

11:30 – 11:45 Ce e nou în legislația bancară, ce este nou în tranzacțiile bancare din punct de vedere juridic

Alexandra Manciulea, partener și coordonator departamentul Banking & Financial services Filip & Company

 

11:45 – 12:00 Care sunt planurile Băncii de Investiții și Dezvoltare a României? Care sunt produsele și serviciile pe care le va oferi, cum va fi interacțiunea cu băncile și cu economia?

Dan Sandu, director general, BID – Banca de Investiții și Dezvoltare a României

 

12:00 – 13:00 Cum merge piața bancară pe zona de corporate, cine mai face investiții, care sunt sectoarele finanțate de bănci, cum vor evolua dobânzile, cum au evoluat structurile de finanțare în proiectele mari

Cosmin Călin, director executiv Large Corporate Banca Transilvania

Bogdan Cernescu, Managing Director – Head of Corporate Banking, BCR

Cristian Sporiș, vicepreședinte corporate, Raiffeisen Bank

Raluca Țintoiu, Deputy CEO & Head of Wholesale Banking, ING Bank

Bogdan C. Stoica, Deputy Managing Partner Popovici Nițu Stoica & Asociații

 

13:00 – 13:15 Care sunt tendințele pe piața de retail și cum se văd în tranzacțiile bancare efectuate? Cum pot fi atrași mai mulți români în sistemul bancar – prin intermediul plăților electronice? Care sunt programele care câstigă teren?

Mihai Cismașiu-Buda, Principal, Data & Services, Mastercard – România, Croația, Israel

 

13:15 – 14:15 Cum merge piața de retail bancar, care mai este apetitul românilor de a lua credite de consum/ credite imobiliare/ ipotecare, cum rezistă clienții la creșterea dobânzilor, cum se digitalizează și automatizează zona de retail? Cum merg parteneriatele de tip bancassurance dintre bănci și companiile de asigurări?

Antoaneta Curteanu, președinte, Alpha Bank Romania

Mădălina Teodorescu, vicepreședinte retail, BRD

Adina Călin, director Direcția Produse și Servicii Bancare, CEC Bank

Codruța Furtună, director vânzări și distribuție, Allianz-Țiriac Asigurări

Ștefan Toderiță, Head of Sales, Mastercard

Costi Stratnic, vicepreședinte al Directoratului, OMNIASIG

Dan Niculae, Managing Director, Imobiliare.ro Finance

 

14:15 – 15:15 Cât de mult câștigă teren băncile de tip neobanking. Care va fi impactul inteligenței artificiale asupra pieței bancare în atragerea și analiza clienților. Care sunt tehnologiile viitorului pe piața bancară, cât de mult teren câștigă companiile non bancare care oferă servicii care tradițional aparțineau băncilor

Cristian Mustață, director executiv adjunct, Distribuție Retail, BCR/George

Robert Anghel, director general adjunct Business Salt Bank

Costin Mincovici, Chief Credit Risk Officer, tbi bank

Andrada Tănase, partener, Regulatory Advisory Deloitte Romania

Lucian Daia, CTO, Zitec

Citiți mai multe pe zf.ro:

Urmează ZF Bankers & Asigurări 2025 – 2-3-4 iunie, Hotel Marriott București. Cum va evolua sistemul bancar în continuare? Pot/vor să preia băncile rolul de motor al creșterii economice în locul stimulului fiscal?

Care va fi impactul scăderii economice și al businessului asupra sistemului bancar? Pot să fie băncile un motor de creștere economică având în vedere că stimulii fiscali dispar? Cum arată ultimul deceniu pentru bănci

Băncile, față în față cu tensiunea următorilor ani. Cine va dori să câștige teren, cine va dori să se protejeze mai mult de schimbările economice, politice și sociale care vor veni? Topul ceclor mai mari bănci după active în anul 2024 și comparație cu anul 2014

Cei mai importanți bancheri din România – Omer Tetik, Banca Transilvania, Mihaela Bîtu, ING, Zdenek Romanek – Raiffeisen, Dana Dima, BCR, Mustafa Tiftikcioğlu, Garanti, etc., vin luni și marți la ZF Bankers 2025 pentru a discuta evoluția pieței bancare, evoluția businessului și a economiei în viitorul imediat, în noile condiții de piață

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună