Creștere economică, dar până când?

Cu cea mai mare creștere economică din toate țările Uniunii Europene, în România optimismul a revenit și se reflectă deopotrivă în coșurile de cumpărături dar și în dispoziția angajatorilor de a crește numărul salariaților. Care sunt însă previziunile pentru 2017 și care sunt factorii care pot influența evoluția țărilor din Uniunea Europeană? Dan Bucșă, lead CEE economist în cadrul Unicredit Bank, este de părere că economia nu se supraîncălzește, chiar dacă am ajuns în vârful pantei de creștere economică.

Într-o discuție cu presa, Dan Bucșă punctează deopotrivă aspectele pozitive și negative care influențează așteptările instituției financiare pentru anul viitor, iar primul subiect despre care vorbește este Brexitul. „Colegii mei care acoperă zona euro sunt mai pesimiști în privința anului viitor decât a evoluției din 2016, motivele fiind mai multe. Primul este Brexitul, care nu știm dacă se va produce. Nu știm dacă Marea Britanie va invoca articolul 50 anul viitor, până la finalul lunii martie, cum a spus Theresa May”. Dar impactul estimat de economiștii de la UniCredit se plasează în jurul a 6% din PIB, în principal prin intermediul așteptărilor firmelor. Iar Dan Bucșă povestește că deja sunt firme germane care reconsideră nivelul investițiilor pentru anul viitor, pentru că Marea Britanie este unul dintre principalii parteneri comerciali și ai Germaniei și ai zonei euro (în primii patru ca mărime) și orice barieră comercială s-ar putea reflecta în investiții mai mici în Europa. „Deja Theresa May s-a hotărât să acorde unei firme auto niște concesii, iar economistul nostru șef crede că probabil a deschis o cutie a Pandorei cu această decizie și vor urma și alte firme din același sector, după care și firme din alte sectoare și în cele din urmă va fi foarte greu pentru Marea Britanie să își închidă granițele, să impună bariere comerciale, în condițiile în care va oferi foarte multe facilități pentru multe firme.” Mai sunt și alți factori care ar putea să ducă la o creștere mai mică anul viitor și cei mai importanți sunt euro-dolarul și prețul petrolului, spune reprezentantul UniCredit. Impactul euro-dolar pentru anul trecut este estimat la 0,7%, în creștere, „ceea ce este enorm, pentru că zona euro este unul dintre cei mai mari exportatori la nivel mondial și un euro mai slab a ajutat exporturile europene. Pentru că ne așteptăm ca anul viitor euro-dolarul să o ia ușor în sus, credem că impactul va fi negativ”.

Al doilea impact a fost din partea petrolului, iar prețul mai redus a adăugat în jur de 0,4% la creșterea economică a zonei euro anul trecut, în jur de 0,3% anul acesta și în 2017 impactul estimat este negativ, „poate și pentru că noi credem că prețul barilului s-ar putea duce în 60-65 de dolari”, argumentează Bucșă. Al treilea impact negativ ar putea veni din comerțul global, iar reprezentanții instituției financiare se așteptă la o reluare a ritmului de creștere în comerțul global.

Politica monetară adaugă la creșterea din zona euro în jur de 0,2 puncte procentuale; efectul cel mai mare este de fapt asupra dobânzilor pe care în acest moment le plătesc firmele mici și mijlocii mai ales în periferia zonei euro. „Impactul final este cel al poziției fiscale. Austeritatea s-a terminat în Europa în 2014, în 2015 deja politica fiscală a adăugat mai mult de 0,1% la creșterea econoică, iar impactul va fi similar anul acesta și anul viitor. FMI, OECD și multe alte organizații internaționale au sugerat că impactul politicii fiscale ar trebui să fie mai mare decât cel al politicii monetare, adică țări care au bani mai mulți – cum e Germania – ar trebui să aibă deficite mai mari pentru a stimula creșterea economică. Iar aceste deficite mai mari ar trebui făcute prin cheltuieli de investiții”, arată Dan Bucșă. Iar contribuția consumului, completează tot el, este particularitatea acestei perioade de creștere în Europa, fiind mai mare decât în orice altă perioadă anterioară, coroborată cu contribuția foarte mică a exporturilor.

„Cum stă zona noatră în concursul de frumusețe cu celelalte țări emergente? Pentru anul acesta și anul viitor, prognoza noastră de creștere este de circa 4% pentru România, și, respectiv, circa 3,5% pentru 2017, fiind campioni în regiune”, afirmă reprezentantul instituției financiare, arătând că previziunea este mai pesimistă decât cele ale guvernului și ale BNR, care văd creșterea în jurul a 5%. „Noi vedem un impact mai mare al importurilor, și credem și că în trimestrul II am avut un efect de bază din agricultură. În majoritatea țărilor din regiune, creșterea de anul viitor va fi mai mică decât anul acesta. Cu alte cuvinte, noi credem că am ajuns la vârful ciclului economic, nu numai în România, ci în regiune, în general.” UniCredit vede posibilă o accelerare a creșterii pentru foarte puține țări – Ungaria și Polonia, mai ales din fondurile europene, principalul motor fiind, peste tot, consumul; iar România își mărește decalajul față de alte țări, suntem și mai campioni decât în privința creșterii economice. Iar Dan Bucșă arată că potențialul de creștere al României se plasează la 2-2,5%, ceea ce înseamnă că rata de creștere a consumului este dublă, salariile fiind motorul acestor plusuri.