Cresc presiunile guvernelor asupra băncilor comerciale și centrale să facă dobânzile mai prietenoase cu cetățeanul și cu afacerile

În Ungaria, guvernul a cerut re­cent băncilor să impună o limită vo­luntară asupra dobânzilor credite­lor noi pentru gospodării și companii începând cu 9 octombrie pentru a da un impuls creditării și a susține redre­sarea economiei țării, a anunțat minis­terul ungar al economiei în urma discuțiilor cu băncile, potrivit Reuters.

Ministerul a declarat că băncile ar trebui să impună un plafon asupra do­bânzilor creditelor noi pentru gospo­dă­rii la maxim 8,5%, în timp ce limita asupra dobânzilor creditelor noi pen­tru companii ar trebui sta­bilită la 12%, ambele sub dobânda de referință a băncii centrale maghiare, de 13%.

Discuțiile dintre minister și bănci vor continua.

Guvernul maghiar și-a majorat ținta de deficit bugetar pe 2023 la 5,2% din PIB de la 3,9%, invocând chel­tuieli mai mari pe pensii, sub­venții pentru energie și pentru fa­milii. Economia ma­ghiară este de așteptat să stagneze în acest an în cel mai bun caz, în con­dițiile în care cea mai ridicată inflație din UE a frânat consumul.

Guvernul premierului Viktor Orban încearcă din răsputeri să revi­goreze creșterea și creditarea pentru a readuce economia pe creștere anul viitor când vor avea loc alegeri parla­mentare. Guvernul și-a ascuțit criticile la adresa băncii centrale în ultimele săptămâni, cele două părți dând vina una pe cealaltă pentru scumpiri.

Ministrul ungar al dezvoltării economice Marton Nagy a declarat că redresarea economică va fi afec­tată de faptul că dobânzile băncii centrale se situează peste inflația estimată pe septembrie.

În Polonia, banca centrală acțio­nează în linie cu obiectivele guvernu­lui. Aceasta a operat luna trecută o reducere de dobânzi suprinzător de amplă în încercarea de a da un im­puls unei economii aflate în încetini­re cu mai puțin de șase săptămâni înaintea unor alegeri foarte strânse.

Va proceda banca la fel și luna aceasta? Șansele par să fie scăzute în condițiile în care decizia din sep­tembrie a fost aspru criticată chiar de membri ai consiliului monetar al băncii centrale.

La nivelul zonei euro, decizia de majorare a dobânzilor luată de Banca Centrală Europeană luna trecută și-a atras critici dure din partea Italiei și Portugaliei, în timp ce în Spania ofi­cialii și-au exprimat speranța că ciclul de majorări de dobânzi este acum încheiat, scrie Bloomberg.

În Europa, politicienii și autoritățile din mai multe țări au început să lanseze critici și să pună presiuni și asupra băncilor comerciale. În Germania, băncile sunt acuzate că-și exploatează puterea de pe piață pentru a obține pe nedrept zeci de miliarde de euro prin faptul că nu trec mai departe dobânzile mai mari către deponenții individuali.

În Spania, ministrul economiei Navia Calvino a îndemnat băncile să înceapă să le plătească clienților mai mult pentru economii și să împartă ce câștigă de pe urma dobânzilor mai mari.

În Belgia, premierul Alexander De Croo a anunțat că guvernul va interveni dacă băncile țării vor refuza în continuare să majoreze dobânzile la conturile de economii ale clienților.

De asemenea, Belgia a atras o sumă record de la popularție în cadrul unei vânzări de obligațiuni menite să concureze cu depozitele bancare, pe fondul nemulțumirii în creștere cu privire la refuzul băncilor de a crește dobânzile la depozite.

În Elveția, Fundația pentru Protecția Consumatorului s-a declarat nemulțumită de ratele scăzute ale dobânzilor și a cerut băncilor să le majoreze în mod semnificativ.