Creditarea a prins viteză. Dar depozitele cresc mai repede

România a devenit în ultimii ani codașa Europei în privința gradului de intermediere financiară, având printre cele mai scăzute ponderi în PIB ale creditelor și activelor bancare. Deși inflația a fost în ascensiune, BNR a decis să nu majoreze dobânda-cheie în 2019, de la nivelul de 2,5%, pentru a nu descuraja creditarea, și a mizat pe controlul lichidității din piața interbancară. În condițiile în care ascensiunea economiei dă semne de temperare la nivel european, dar și pe plan local, în timp ce deficitul bugetar și deficitul de cont curent sunt pe o pantă ascendentă în România, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a susținut că se poate gândi un program de stimulare a creditării sănătoase care să preia o parte din locomotiva creșterii PIB, având în vedere și nivelul foarte scăzut al intermedierii financiare.
Cea mai mare problemă pe plan local este în plan fiscal, impunându-se o corecție a deficitului bugetar, dar care să nu fie brutală, ci tolerată de economie, în opinia guvernatorului BNR. Deficitul bugetar a depășit anul trecut pragul de 3% din PIB, ajungând la 4,64% din PIB. În anii care au precedat criza financiară și economică care a început să se facă simțită pe piața românească din 2009, expansiunea creditului a contribuit la rate înalte de creștere economică, însă a generat și vulnerabilități economice, mare parte din stocul de credite neperformante fiind acordat în anii de boom economic 2007 și 2008. Creditele în valută – vândute de bancheri în condiții relaxate în perioada de boom, când primeau finanțare ieftină de la băncile-mamă din străinătate – au înregistrat cea mai mare rată de neperformanță. Totodată, neperformanța ridicată din sectorul IMM-urilor a fost generată și de valul de insolvențe din economie din anii de criză.
Ritmul mediu de creștere a creditării private la nivelul întregului sistem bancar românesc a dat semne de revigorare în ultimii ani, pentru ca în 2019 să urce până la 7,6%, cel mai mare avans din ultimul deceniu, iar soldul împrumuturilor a ajuns la 267,6 mld. lei. Comparativ, în 2018 viteza medie de creștere a creditării a fost de 6,6%. Creditul privat total a început anul 2019 cu o creștere anuală surprinzătoare de 8,4%, pentru ca la finalul lunii februarie ritmul anual să încetinească ușor, la 8%, iar în martie să coboare până la 7,7%, pas de creștere care s-a menținut și în aprilie și mai. Ulterior, viteza creditării s-a mai temperat, coborând în luna iunie la 7,1%. După primele 9 luni din 2019, creditarea creștea cu un ritm mediu de 7,7%, iar până la finele anului trecut creșterea medie a creditului privat a ajuns la 7,6%. Accelerarea ritmului mediu anual al creditului neguvernamental la 7,6% în 2019, cel mai ridicat nivel din 2009, a fost determinată de redinamizarea investițiilor, majorarea veniturilor populației, climatul pozitiv din piețele financiare și nivelul accesibil al costurilor reale de finanțare, apreciază Andrei Rădulescu, director analiză macroeconomică în cadrul Băncii Transilvania.
În ultimul trimestru din 2019 s-a observat un proces de decelerare a creditării în contextul semnalelor de maturitate ale ciclului economic postcriză și al perspectivelor de rebalansare a politicii economice interne, explică economistul de la banca din Cluj. Creditele în lei au continuat să fie „pe val”, în timp ce împrumuturile în valută au revenit în teritoriul pozitiv, după mai mulți ani de declin. Creditele în lei au avansat în 2019 cu un ritm de 10,5% an/an, în timp ce avansul împrumuturilor în valută a fost de 2,3% an/an. La sfârșitul anului trecut ponderea creditului în lei în totalul creditului privat a fost de 67,6%, cel mai ridicat nivel din ultimele două decenii.
Creditele în lei au devenit atractive în ultimii ani, odată cu scăderea dobânzilor la creditele noi acordate companiilor și populației până aproape de costul împrumuturilor în valută, după relaxarea politicii monetare de către BNR. Analizând structura pe monede în luna decembrie 2019, se observă că împrumuturile în lei și-au continuat avântul înregistrând o creștere de 9,3% față de decembrie 2018, în timp ce creditele în valută au avut un avans modest, de doar 1,3%, potrivit datelor anunțate de BNR. Creditele pentru populație în lei au continuat să fie motorul principal crescând cu ritmuri de două cifre, de 13,7%. În schimb, împrumuturile pentru companii în lei au avansat în decembrie cu doar 3,2%. Soldul creditului denominat în valută a urcat în decembrie 2019 cu 1,3% față de aceeași lună din 2018, în condițiile în care creditele populației în valută au scăzut cu 8,1%, în timp ce împrumuturile companiilor în valută au crescut cu 8,7%.
Și BNR a remarcat revigorarea mai accentuată a creditării pe segmentul persoanelor fizice. „Segmentul populației a rămas principalul motor al creșterii activelor bancare în ultimul an. Persistența vulnerabilităților structurale asociate societăților nefinanciare cu privire la disciplina la plată și sănătatea financiară laxe, intenția mai redusă a managerilor de firme bancabile să intre în relații mai extinse cu băncile, gradul de pregătire a salariaților din bănci, procedurile bancare de creditare, precum și finanțarea firmelor autohtone de la entități nerezidente au limitat activitatea băncilor din România de creditare a companiilor nefinanciare. Mai mult, randamentele ajustate la risc ale creditării populației (în special în ceea ce privește creditul de consum) sunt superioare altor linii de business și cel mai probabil vor continua să orienteze modelul de afaceri al băncilor din România primordial pe segmentul retail”, susține BNR în raportul asupra stabilității financiare.
Pe de altă parte, finanțarea importantă a firmelor autohtone de către băncile nerezidente având filiale în România, în condiții asemănătoare de rată a dobânzii comparativ cu ceea ce este practicat la nivel local, generează vulnerabilități macroeconomice asupra stabilității financiare din România, menținând un nivel redus de intermediere financiară concomitent cu majorarea datoriei externe private, fără efecte favorabile  semnificative la nivel microeconomic (al debitorilor), potrivit BNR. Împrumuturile acordate populației în lei și valută reprezintă mai mult de jumătate din soldul total al creditelor private din bilanțurile bancherilor, echivalentul a 143 mld. lei. Finanțările pentru populație în moneda națională înregistrau la finele lunii decembrie o creștere anuală de 13,7%, până la un sold de 108,7 mld. lei. Pe de altă parte, împrumuturile în valută pentru persoane fizice au avut un declin de -8,1%, la 34,3 mld. lei.
Pe segmentul companiilor, creditarea a rămas modestă, dar ritmul de creștere s-a mai revigorat. Împrumuturile în lei pentru firme aveau în ultima lună de anul trecut o creștere de doar 3,2%, la 72,2 mld. lei, în timp ce creditele corporate în valută sunt în creștere de 8,7%, la aproape 52,3 mld. lei. Orientarea băncilor către creditarea robustă a populației este în viziunea BNR o caracteristică a modelului de afaceri bancar, fiind sprijinită de randamentele ajustate la risc superioare celor obținute din creditarea societăților nefinanciare.
Împrumuturile acordate sectorului privat în lei înregistrează o creștere anuală de 9,3%, soldul creditelor în lei ajungând la sfârșitul lunii decembrie 2018 la 181 mld. lei, conform BNR. Împrumuturile private în valută au revenit în 2019 în teritoriu pozitiv, după declinul din 2018. În luna decembrie 2019, stocul creditelor în valută a ajuns la echivalentul a 86,6 mld. lei. Revenirea pe plus a creditării în valută a fost influențată în special de împrumuturile acordate companiilor nefinanciare, dar și de efectul statistic al creșterii cursului de schimb leu/euro. Românii au continuat în 2019 să se orienteze și spre credite cu dobânzi fixe. Ponderea creditelor noi cu dobânzi fixe a depășit 25% în cazul împrumuturilor ipotecare și s-a îndreptat spre 80% la creditele de consum, potrivit BNR. Românii au început din a doua parte a anului 2017 să se orienteze mai mult către creditele cu dobândă fixă și au continuat și în 2018 și în 2019.
Din 2019, BNR a limitat gradul de îndatorare al populației, după modelul aplicat înainte de 2007, când România nu era în Uniunea Europeană. Practic, încă de la începutul anului 2019 au început să se aplice noile reguli privind restricționarea creditării populației prin limitarea gradului de îndatorare în cazul creditelor de consum și ipotecare, după ce decizia a fost adoptată de Consiliul de Administrație al BNR în toamna anului 2018. BNR a limitat gradul de îndatorare al populației la un nivel mai scăzut. În cazul împrumuturilor în lei, gradul maxim de îndatorare a fost stabilit la 40% din venitul net, în timp ce pentru creditele în valută este de 20%, atât pentru împrumuturile ipotecare, cât și pentru cele de consum. Însă, pentru fiecare bancă, un procent de 15% din totalul creditelor se poate excepta de la această limitare, în anumite condiții.
În urma aplicării acestei limitări, gradul de îndatorare a înregistrat o diminuare importantă. Astfel, gradul de îndatorare median pentru creditele noi, acordate în perioada martie-septembrie 2019, a fost de 36%, în scădere cu 9 puncte procentuale față de situația din 2018, potrivit BNR. Comparativ cu anul 2018, proporția creditelor nou-acordate debitorilor cu grad de îndatorare peste 45% a scăzut de la 49% la 13% în perioada martie-septembrie 2019. Creditul nou-acordat populației s-a majorat cu 7%, în termeni anuali, în perioada octombrie 2018 – septembrie 2019, atingând cea mai ridicată valoare din ultimii 10 ani, de 27,2 mld. lei, creșterea fiind susținută în principal de avansul creditului de consum negarantat (+17%), conform datelor BNR. Deși împrumuturile ipotecare standard au crescut cu 12% în perioada analizată, această evoluție a fost contrabalansată de dinamica segmentului Prima casă, care a scăzut cu 34% în contextul strategiei guvernamentale de reducere treptată a plafonului anual de garanții alocate acestui program.
În scenariul central, Banca Transilvania anticipează decelerarea ritmului anual al creditului neguvernamental la 5,7% în 2020 și 5% în 2021, urmată de redresare la 5,1% în 2022. Deși au avansat cu viteză mai mare, creditele private totale nu au reușit anul trecut să prindă din urmă depozitele, care cresc cu o viteză mai mare, de 9,5%, soldul economiilor populației și companiilor la bănci ajungând la sfârșitul anului 2019 la 367,7 mld. lei. În decembrie 2019, depozitele companiilor și populației au crescut cu 11,5% față de aceeași lună din 2018, cel mai mare avans fiind înregistrat de soldul depozitelor în valută. În termeni reali, depozitele s-au majorat cu 7,2%. Cea mai mare creștere a fost înregistrată de soldul depozitelor în valută, care a urcat cu 15,3%, la echivalentul a 126 mld. lei. Din această sumă, mai bine de 70% reprezintă economiile populației în valută, care s-au majorat cu 16,5%, la aproape 91,3 mld. lei, în timp ce depozitele deschise de companii au crescut cu 12,3%, la 34,7 mld. lei. În același timp, soldul depozitelor în lei a urcat cu 9,7%, la 241,7 mld. lei, împărțit în proporții echilibrate între populație, cu economii de 131 mld.  lei (+9%), și firme, cu depozitele de 110 mld. lei (+10,5%).