Home Actualitate CRĂCIUN 2015: Care era meniul de Crăciun...
Actualitate

CRĂCIUN 2015: Care era meniul de Crăciun în 1937 - FOTO

În 2015, meniul de Crăciun este unul diversificat, cu feluri de mâncare tradiționale completate de unele internaționale, ale căror nume abia le putem pronunța. Iată ce puneau românii pe masă cu ocazia sărbătorilor de iarnă, conform unui jurnal de bal din 1937, descoperit de către lingvistul Ion Coja.

Cu toții așteptăm perioada sărbătorilor de la finele lunii decembrie când, pe lângă cadouri, avem un alt motiv de a ne strânge împreună: masa de Crăciun. 2015 ne găsește așezați în fața unui meniu variat, însă puțini știu că și “pe vremuri” românii se bucurau de bucate pe cinste.

În 1937, oamenii sărbătoreau Nașterea Domnului prin mese festive, unde erau invitați apropiații și oamenii de seamă din acea perioadă. Conform unui jurnal de bal din 1937, descoperit de către Ion Coja, mesenii începeau să apară la casa gazdei în jurul prânzului, unde erau întâmpinați cu cele mai frumoase tacâmuri și farfurii.

Conform regulilor nescrise ale vremurilor respective, oamenii nu se așezau direct la masa, ci socializau o perioadă. Domnii aveau la dispoziție “alune sărate și țuică de Văleni”, în timp ce doamnele își retușau machiajul, iar copiii deschideau cadourile de Crăciun.

În tot acest timp masa se umplea de bunătăți, printre care ouă umplute cu o pastă făcută din ficat de pasăre, roșii umplute cu brânză, cașcaval (cel mai bun era de la oierii sibieni), kaizer, măsline naturale marinate, salam de Sibiu, murături și piftie de porc și curcan. 

După ce invitații luau câte puțin din fiecare (erau îndemnați de gazde să nu mănânce prea mult pentru a păstra loc următoarelor bunătăți), urma un fel de mâncare așteptat de toată lumea: salata de boeuf  “făcută din maioneză pregătită în casă cu ouă de la Sărulești și cu un ulei special adus din Albania, nu, nu ulei de măsline, altceva, dar nu se mai știe calitatea în ziua de astăzi ! Cu o cruce mare, roșie, din murături roșii, gogoșari, peste maioneză strălucitoare”, notează Ion Coja pe ioncoja.ro.

Aceasta era prima parte a festinului, astfel că mesenii făceau o pauză de la mâncare și se ridicau de la masă pentru a relua discuțiile despre societate și politică, timp în care doamnele ajutau la strânsul farfuriilor și la înlocuirea platourilor cu alte bunătăți pe bază de pește.

“Iarăși doamnele se ridicau de la masă, evacuau farfuriile și platourile folosite, ca să apară cu alte bunătăți: icre și pescărie.
Icre de Manciuria și Beluga (negre) și autohtonele icre de știucă . Cu lămâi frumos tăiate, în spirale și la icrele negre se mai adăuga unt de Sinaia și gălbenuș tare de ou. Pâine prăjită, de la cuptorul de pe Zece Mese “, completează lingvistul pe site-ul său. La toate acestea se adăuga și un platou mare, pe care se afla un șalău cu maioneză, sos alb de lămâie și somn la grătar.

Urma iarăși o pauză de discuții pentru a se face loc pe masă felurilor de mâncare tradiționale. Abia acum urmau să apară ciorba de perișoare sau supa de pui și sarmaluțele cu mămăligă, confirmând avertismentul gazdei de mai devreme.

“Apoi fără întrerupere, apăreau fripturile de porc, curcan și vânat, cartofii prăjiți pai-franțuzește, murăturile de multe feluri, gogonele, castraveți, gogoșari. Apoi mici bucățele de cârnat , ficat , rinichi , șorici , lebăr , caltaboș , mititei , POMANA PORCULUI ! Două feluri de vin roșu sec , Băbească și Pietroasele . Pentru copii se făcea un meniu separat, cu piure și șnițel vienez”, notează lingvistul Ion Coja, conform unui jurnal de bal din 1937.

După masa copioasă musafirii erau invitați să se relaxeze la o cafea în salon, după care urmau piesele la patefon, ce aveau să ridice oamenii la dans. Nu lipseau în tot acest timp fructele exotice și cozonacii pufoși, umpluți cu stafide, nucă și cacao (nu se punea rahat).

La final, mesenii erau invitați să servească din cele două torturi cu mere (unul pentru Prunc și celălalt pentru fecioara Maria), iar vinul se schimba cu unul dulce, de Cotnari. Nu se servea șampanie de Crăciun, aceasta fiind păstrată pentru Revelion.

Masa de Crăciun din 1937 se întindea până spre miezul nopții, asta pentru că unii oameni uitau să mai plece acasă. Drept urmare, pe la ora 22:00 musafirii erau serviți cu a doua cafea, numită “sictir caffe”, semn că invitații ar trebui să-și ia rămas bun de la gazde.

A doua zi, gazdele primeau scrisori de mulțumire din partea musafirilor, semn că masa de Crăciun a fost una apreciată de toată lumea.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună