Cover story. Nota 7 la fericire: ce mai apreciază angajații români în 2025 și ce le lipsește?

Cu un scor de 7 la capitolul fericire în organizații, România reflectă un echilibru fragil: relațiile între colegi sunt solide, însă recunoașterea meritelor și dezvoltarea personală rămân provocări. În 2025, succesul companiilor depinde de integrarea tehnologiilor și de răspunsul la nevoile angajaților. Într-o piață a muncii în schimbare, liderii și colegii lor ar trebui să colaboreze pentru a valorifica revoluția AI și pentru a prioritiza starea de bine. Cât de realist este însă acest obiectiv în contextul în care ne găsește începutul de an? Conferința Top Angajatori Undelucram.ro, aflată la cea de-a V-a ediție, a oferit câteva răspunsuri.

Nota 7 la fericire

România este una dintre puținele țări în care organizațiile excelează la lucrurile dificile, cum ar fi relațiile între colegi, dar nu reușesc să gestioneze aspecte mai simple, precum recunoașterea meritelor sau creșterea personală – sunt câteva dintre concluziile The Happiness Index, aflat la prima ediție în România. Ce înseamnă scorul de 7 înregistrat de țara noastră și ce e de făcut a povestit Matt Phelan, coautor al acestui studiu.

Matt Phelan a mărturisit că a vizitat România de aproximativ zece ori și a remarcat o trăsătură comună: „Românii, la fel ca mine, pot fi puțin mai timizi decât alții. În SUA, de exemplu, oamenii sar pe scenă să pună întrebări. Aici, însă, e nevoie de un mic impuls”, a observat Matt Phelan, co-founder al The Happiness Index în cadrul cel mai recent eveniment realizat Top angajatori Undelucram.ro. Coautor al The Happiness Index, și un susținător fervent al ideii de a prioritiza fericirea chiar și la locul de muncă, Matt Phelan a adus în discuție importanța acestei inițiative inovatoare. The Happiness Index a fost fondat în anul 2014, având ca scop principal măsurarea și înțelegerea fericirii și implicării angajaților în companii din întreaga lume. Cu ajutorul unei metodologii bazate pe știința emoțiilor și neuroștiință, platforma oferă companiilor date concrete despre starea de bine a angajaților și instrumente pentru îmbunătățirea acesteia. De-a lungul timpului, The Happiness Index a colectat date din aproximativ 170 de țări, contribuind la schimbarea culturii organizaționale la nivel global. „Aceasta este prima ediție în care am inclus și România. Știu că toți vă întrebați cum ne comparăm cu alte țări, dar astăzi vreau să subliniez că singura comparație care contează este cea cu voi înșivă. Există o zicală de altfel în acest sens: comparația este hoțul bucuriei.” Sau, cu alte, cuvinte, mai românești, preocuparea față de capra vecinului poate fi deseori o piedică în calea fericirii. 

El a explicat că, în timp ce majoritatea metodelor de măsurare a implicării angajaților la locul de muncă sunt limitate la un singur set de întrebări, The Happiness Index merge mult mai departe. „O întrebare poate fi un început, dar nu spune întreaga poveste. Fericirea și implicarea sunt diferite: implicarea este ceea ce cere mintea ta la locul de muncă, în timp ce fericirea este ceea ce cere inima ta. Ambele sunt extrem de importante.” Phelan a detaliat legătura dintre fericire și performanță: „Angajații mai fericiți sunt mai creativi, mai productivi, vând mai mult și oferă un suport mai bun clienților lor. Companiile cu angajați fericiți obțin performanțe mai bune decât concurența lor pe piața bursieră”. Cu toate acestea, există un obstacol: „Unii oameni încă au o prejudecată. Ei cred că fericirea este ceva «fluffy», un concept ce aparține doar vieții personale. Dar datele arată clar că atunci când suntem mai fericiți la locul de muncă, performanța noastră crește”. El a încurajat publicul să reflecteze la propria experiență: „Toată lumea știe că atunci când suntem fericiți, totul pare mai ușor. Este ceva subconștient, dar foarte real.” Fericirea nu este un lux, ci o necesitate, atât în viața personală, cât și în cea profesională: „Dacă vă gândiți la fericire nu ca la ceva secundar, ci ca la un factor central, veți vedea cât de mult poate schimba totul în bine”.  Un alt aspect subliniat de el ține de diferența subtilă, dar importantă, dintre fericire și angajament: „Există organizații în care angajații sunt fericiți, dar nu implicați. Am văzut multe organizații caritabile care se încadrează în această categorie, unde oamenii sunt plini de energie, dar aleargă în cercuri, fără direcție clară. Pe de altă parte, dacă ai angajament fără fericire, obții o cultură competitivă, care, deși poate părea de succes, se destramă din interior: introvertiții pleacă, iar extrovertiții își asumă toate meritele.” Soluția propusă de Phelan? „Ceea ce ne dorim este ca oamenii să fie și fericiți, și implicați. Este combinația ideală pentru a obține performanță.”

Românii, nici prea fericiți, dar nici foarte nefericiți

Analizând rezultatele The Happiness Index pentru România, Phelan a observat un paradox. „România este una dintre puținele țări în care organizațiile sunt bune la lucrurile dificile, dar mai puțin bune la cele simple. Relațiile, care sunt adesea extrem de greu de gestionat, se situează pe locul al doilea ca punct forte. Pe de altă parte, recunoașterea meritelor și creșterea personală, lucruri mai ușor de abordat, sunt mai slabe.” El a oferit un exemplu concret despre importanța recunoașterii la locul de muncă: „Am întrebat două persoane la un eveniment recent cum se recunosc reciproc. Nici măcar nu avuseseră o conversație pe acest subiect și se simțeau jenați să discute despre asta. Este clar că în România recunoașterea meritelor nu este un subiect suficient de discutat, deși este esențial pentru fericire și performanță.” Un alt aspect scos în evidență de Phelan este importanța ascultării active, mai ales în leadership: „Când un lider acordă atenție deplină unui angajat, îi transmite că îi pasă. Este o practică simplă, dar care face o diferență enormă. Observăm că în România, sentimentul de a fi valorizat ca individ și ascultarea activă sunt printre cele mai slabe puncte. Acestea sunt lucruri relativ ușor de corectat, dar necesită conștientizare și efort”. El a abordat și problema oportunităților limitate de creștere profesională, o nemulțumire frecventă în rândul angajaților români: „Când auzim despre creșterea profesională, majoritatea oamenilor se gândesc la promovare. Dar nu toată lumea își dorește să devină CEO. Creșterea poate însemna să înveți o abilitate nouă, să participi la un eveniment sau să faci o schimbare laterală în carieră. Dacă observați că oportunitățile de creștere sunt scăzute în organizația voastră, problema ar putea fi lipsa de creativitate”. 

El a încurajat liderii să poarte discuții sincere cu angajații lor: „Stați de vorbă cu membrii echipei. Aflați ce își doresc să învețe sau să facă. Crearea de oportunități pentru dezvoltare nu trebuie să fie complicată. Cel mai trist rezultat din studiul realizat în România? 48% dintre angajații români nu ar recomanda locul în care lucrează. Gândiți-vă la asta: dacă împărțim sala în două, jumătate dintre voi nu ar spune nimănui că e un loc bun de muncă. Mi se pare extrem de trist.” Dar soluția este la îndemână: „Trimiteți un sondaj simplu sau întrebați oamenii de ce rămân. Aflați ce faceți bine și extindeți aceste practici către toată organizația. Uneori, un manager dintr-un colț al organizației excelează la a face oamenii fericiți, dar ceilalți nu primesc același tratament.” În ceea ce privește poziționarea globală a României în fericire și angajament, David Phelan a oferit o concluzie echilibrată: „România este exact la mijloc. Nu este nici printre cele mai fericite, dar nici printre cele mai nefericite țări. Este o bază bună pentru a construi”. El a adăugat că diferențele generaționale sunt un alt aspect ce trebuie abordat: „Angajații tineri din România sunt mai nefericiți decât generațiile mai în vârstă. Dar ei nu sunt diferiți de noi. Nu sunt extratereștri. Au crescut într-o altă epocă și au așteptări diferite. Să aflăm ce își doresc și să le oferim asta, pentru că ignorarea lor nu este o opțiune.” Cum ar trebui să interpretăm aceste date? „În business, scorurile mari înseamnă de obicei ceva bun, iar cele mici ceva rău. Dar în ceea ce privește fericirea și angajamentul, scorurile sunt doar informații. Ele ne ajută să vedem ce putem îmbunătăți. Așadar, dacă vedeți scoruri mici, nu vă întristați. Priviți-le ca pe o oportunitate de a crea un loc de muncă mai bun.” Mesajul său final a fost unul optimist: „Fericirea și angajamentul nu sunt obiective imposibile. Ele cer doar ascultare, empatie și dorința de a face lucrurile mai bine pentru toată lumea”.   

Matt Phelan, Co-Founder, The Happiness Index: „Fericirea și implicarea sunt diferite: implicarea este ceea ce cere mintea ta la locul de muncă, în timp ce fericirea este ceea ce cere inima ta. Ambele sunt extrem de importante.”

Barometrul fericirii la locul de muncă, la prima ediție în România

Pluxee România, partenerul global pentru beneficii extrasalariale și soluții pentru creșterea implicării angajaților, a anunțat recent rezultatele primului studiu „Barometrul fericirii la locul de muncă”, o analiză care evaluează cultura organizațională din România, realizată în parteneriat cu compania britanică de tehnologie, The Happiness Index. Eșantionul care a stat la baza acestei cercetări a inclus aproximativ 11.000 de angajați români cu vârste cuprinse între 19 și 60 de ani. O inițiativă nouă pe piața muncii din România, „Barometrul fericirii la locul de muncă” are la bază modelul de evaluare culturală, parte integrantă din platforma The Happiness Index, urmărind patru dimensiuni ale nevoilor umane: rațională, emoțională, instinctivă și reflexivă.

Bucovinenii, cei mai fericiți?

1.Œ Potrivit cercetării menționate, angajații cu vârste între 19 și 30 de ani au raportat niveluri mai scăzute de fericire și implicare, în comparație cu angajații mai maturi. Mulți dintre ei se simt subapreciați și au dificultăți în a-și găsi sensul în muncă. Acest rezultat arată că angajatorii ar trebui să pună mai mult accent pe sprijinul pe care îl oferă angajaților la început de carieră. Pe de altă parte, angajații de peste 60 de ani sunt cei mai implicați la locul de muncă, obținând scoruri cu peste 10% mai mari la toți indicatorii. 

2. Regiunea este un alt factor care își pune amprenta asupra experienței angajaților. Cei din Bucovina raportează cele mai ridicate niveluri de fericire – 43% dintre angajați și-au evaluat experiențele profesionale cu scoruri maxime. În schimb, angajații din Muntenia manifestă un grad mai scăzut de satisfacție. Aceștia au înregistrat scoruri sub media națională în ceea ce privește aspecte precum claritatea față de rolul profesional, evoluția în carieră și echilibrul între viața profesională și cea personală.

3. Ž Angajații din companiile mici (sub 50 de angajați) se simt mai conectați la strategia și valorile organizației, în timp ce angajații din marile corporații (peste 1.000 de angajați) simt adesea că nu sunt recunoscuți și apreciați, deși beneficiază de mai multe resurse și de oportunități extinse de dezvoltare. Aceste rezultate arată că organizațiile mari ar trebui să aibă o abordare personalizată pentru a crește implicarea angajaților.

Sursa: reprezentanții Pluxee România