COVER STORY BUSINESS Magazin, partea I: Trăim mai mult, muncim mai mult: De ce trebuie să regândim pensia ca plan de viață? Ce spun specialiștii

Când te depășește cu motoarele turate un domn de 86 de ani într-un Bentley albastru impecabil, nu-ți rămâne decât să recunoști că trăim într-o lume în care viața lungă nu mai e doar un ideal, ci o realitate care schimbă tot – de la muncă și pensii la consum și stil de viață. Acest articol de copertă este despre generația care nu încetinește odată cu vârsta, ci apasă accelerația: 100 de ani de viață, 70 de muncă și o viață întreagă de alegeri. Cine câștigă?

Nu mă uit prea des după alte mașini în trafic. Dar când a trecut pe lângă mine, cu ochelari tip aviator, lentile fumurii, într-un Bentley albastru, turând motoarele ca și cum ar fi fost în pole position la Le Mans, ieșind din parcarea proprie – adică cea mai mare galerie auto deschisă publicului din Europa în segmentul colecțiilor de epocă și mașinilor de lux – n-am putut să nu mă întreb: unde se duce, în primul rând și apoi, cum e să ajungi la 86 de ani și să-ți permiți, în continuare, să alegi nu doar destinația, ci și ritmul în care trăiești? Dacă nu v-ați dat deja seama până acum, vorbesc despre Ion Țiriac.

El este însă, desigur, o excepție, dar este și simbolul local al unei realități globale și ar fi fost inclus în deschiderea acestui material și dacă nu m-ar fi depășit în trafic. Este modelul ideal despre ce mi-am propus să analizez și  nu doar pentru că încă investește, joacă golf și face naveta între mai multe reședințe, ci pentru că ilustrează perfect „generația silver”, cum îi numesc americanii pe cei de peste 60 de ani care nu doar că nu se retrag, ci accelerează în diverse moduri după vârsta pensionării. Alături de el, îi mai găsim pe profesorul neurochirurg Leon Dănăilă, încă activ la peste 90 de ani, un om care a făcut din longevitate un act de voință și de disciplină sau pe Florin Pogonaru, care la peste 70 de ani  este antreprenor, investitor, președintele Asociației Oamenilor de Afaceri din România, implicat în dezvoltări imobiliare și investiții prin fonduri, iar lista poate continua. Global, nu putem să nu vorbim despre Warren Buffett, care la 94 de ani conduce în continuare imperiul Berkshire Hathaway, sau despre Li Ka-Shing, mogulul asiatic în vârstă de 96 de ani, care, deși retras oficial, rămâne o voce cu influență majoră în afaceri.

Martha Stewart, la 82 de ani, încă lansează parteneriate comerciale și campanii media, în timp ce Jane Fonda, la 86, e activă în activismul climatic și proiecte de film. Iris Apfel, un simbol al designului, și-a încheiat cariera de influencer la 102 ani, iar un exemplu mai „tânăr”, dar emblematic, este Tom Cruise, care, la 62 de ani, își face singur cascadoriile în francizele de acțiune. Aceștia nu sunt doar figuri publice aspiraționale, ci vârful unui iceberg demografic: dacă ne uităm la bâtrânul continent, conform Eurostat, începând cu 2023–2024, în UE populația de 65+ ani a devenit mai numeroasă decât cea sub 15 ani. Peste 21% dintre europeni au deja peste 65 de ani, iar această proporție este în creștere accelerată.

Pe măsură ce speranța de viață crește, multe țări își ajustează politicile sociale și economice pentru a face față noii realități. Un exemplu este Danemarca, unde vârsta de pensionare este deja una dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană și va continua să crească automat, în funcție de evoluția speranței de viață. Astfel, generațiile tinere vor ieși la pensie la 70 de ani sau chiar mai târziu. Acest model este tot mai frecvent în Europa de Nord și de Vest, unde accentul se pune pe longevitate activă și pe menținerea persoanelor în câmpul muncii cât mai mult timp, în paralel cu investiții în sănătate, educație continuă și tehnologii de asistență.

În România, procesul de îmbătrânire este la fel de accelerat, dar mai puțin pregătit. Peste 7,5 milioane de persoane au în prezent peste 50 de ani, iar până în 2040, populația de peste 65 de ani va ajunge să reprezinte aproape o treime din total, potrivit datelor INS și Eurostat. În contrast, ponderea tinerilor sub 15 ani va coborî sub 15%. Structura demografică care se modifică pune pe presiune pe sistemul public de pensii, pe serviciile medicale și pe piața muncii, iar pe acest fond, „silver economy” poate deveni  o oportunitate strategică: o economie a experienței, a consumului matur și a unei noi etape de viață în care oamenii rămân activi, conectați și relevanți, chiar și după 60 sau 70 de ani. Iar asta s-ar putea vedea și în cifre: un raport al Comisiei Europene vorbește despre o valoare a pieței silver economy ce s-ar putea plasa la peste 5,7 trilioane de euro la nivel european.

Ce este însă acest buzzword? „Silver economy-ul”, cum a fost denumit de publicațiile americane (economia argintie) nu înseamnă „grijă pentru bătrâni”, ci o economie a vieții îndelungate, în care tehnologia, sănătatea, turismul, designul urban și retailul se reinventează pentru a răspunde unei generații care nu mai vrea tihnă, ci bucket list-uri. Cine câștigă? Toți cei care știu că viața bună poate să înceapă sau să reînceapă la 60+, fie ei angajatori, companii care dezvoltă produse sau servicii și, cel mai important, oamenii pentru care toate acestea contează cu adevărat, adică cei care aspiră la o viață lungă și bine trăită. În paginile următoare vom vorbi despre câteva dintre industriile care cresc odată cu părul alb: de la piața muncii (unde „pensionarea” capătă tot mai des prelungiri creative) și finanțe personale, până la sănătate, turism, inovații în materie de nutriție și antreprenoriatul dedicat longevității.

De ce cariera nu trebuie să se încheie la 60 de ani și ce avem de câștigat din asta?

Bogdan Gabor lucrează de peste două decenii pentru una dintre cele mai cunoscute companii de recrutare din România, Lugera The People Republic, iar ceea ce vede astăzi în piață este începutul unei schimbări de paradigmă: angajații de peste 60 de ani nu mai sunt o excepție, ci pot reprezenta o resursă strategică. „Transformarea pieței muncii este profund influențată de realitățile demografice: populația activă îmbătrânește, iar companiile trebuie să înțeleagă rapid că sustenabilitatea resurselor umane nu se va mai putea baza exclusiv pe generațiile tinere. Nu mai vorbim despre un orizont îndepărtat, ci despre o nevoie foarte concretă: cum păstrăm oamenii cu experiență valoroasă activi, motivați și implicați cât mai mult timp?”, întreabă, retoric, Country Managerul Lugera The People Republic, într-un context în care extinderea vieții profesionale devine o provocare, dar și o oportunitate strategică. ț

Potrivit lui, România se află încă „într-o etapă de tranziție. Unele organizații încep să valorifice potențialul angajaților de peste 60 de ani, dar încă nu putem vorbi despre o schimbare sistemică. Persistă ideea că tinerii sunt automat mai adaptabili, mai rapizi, mai «conectabili» la schimbare. E o prejudecată subtilă, dar puternică, și care trebuie nuanțată. Adaptabilitatea nu este o chestiune de vârstă, ci de mentalitate și disponibilitate.” Există totuși industrii în care seniorii sunt deja percepuți ca esențiali: „Consultanța de business, zona juridică, fiscalitatea, auditul financiar, ingineria de sistem sau managementul de proiect complex sunt doar câteva exemple unde experiența face diferența. În plus, în educație, coaching, formare profesională sau mentorat, seniorii sunt nu doar valoroși, ci esențiali. Ei aduc o dimensiune umană și contextuală care lipsește uneori din abordările accelerate ale generațiilor mai noi.” În acest sens, companiile care vor să performeze în următorul deceniu vor trebui să regândească modul în care privesc vârsta: „Cred că următorul pas firesc pentru companii este să privească și spre acest segment de vârstă, și nu cu toleranță, ci cu strategie”.

„Transformarea pieței muncii este profund influențată de realitățile demografice: populația activă îmbătrânește, iar companiile trebuie să înțeleagă rapid că sustenabilitatea resurselor umane nu se va mai putea baza exclusiv pe generațiile tinere. Nu mai vorbim despre un orizont îndepărtat, ci despre o nevoie foarte concretă: cum păstrăm oamenii cu experiență valoroasă activi, motivați și implicați cât mai mult timp?”

Bogdan Gabor, Country Manager, Lugera The People Republic

Cum arată o carieră sustenabilă pe 40–50 de ani? „O carieră sustenabilă pe o durată de patru sau cinci decenii nu înseamnă doar a rămâne angajat, ci a rămâne relevant, activ și conectat. Nu este un traseu liniar și nici lipsit de provocări, ci mai degrabă o succesiune de reinventări și recalibrări.” Pentru Bogdan Gabor, cheia longevității profesionale este învățarea continuă. „Oamenii care rămân curioși, care se adaptează la noile tehnologii, care nu se tem să iasă din zona de confort – aceia au cele mai mari șanse să-și construiască o carieră solidă pe termen lung.” La fel de important este și echilibrul personal: „Fără un echilibru personal bine gestionat, nicio carieră nu poate fi sustenabilă, oricât de performant ai fi. Dacă nu găsești sens în ceea ce faci, dacă nu simți că munca ta contează, e foarte greu să reziști 40–50 de ani în același ritm. Iar sensul vine adesea din relații, din impactul real pe care îl ai asupra oamenilor sau organizațiilor, nu doar din rezultate.”

Viața lungă se citește în ADN

Nici MedLife nu stă deoparte de transformarea care redefinește bătrânețea. Dimpotrivă: compania a anunțat recent o investiție majoră – 3 milioane de euro într-un program de testare genetică ce are ca miză exact tema acestei anchete: calitatea vieții și îmbătrânirea activă. Începând din toamnă, MedLife va deveni prima companie românească ce derulează pe scară largă un proiect de secvențiere a genomului uman (WGS – whole genome sequencing). Programul va începe cu peste 4.000 de beneficiari și va genera un volum uriaș de date utile pentru cercetare, cu potențial de a revoluționa modul în care sunt înțelese riscurile genetice asociate îmbătrânirii și cum pot fi prevenite. „Longevitatea devine o temă tot mai relevantă, dar ceea ce contează cu adevărat este să trăim cât mai mulți ani într-o stare de sănătate, activi și autonomi. În esență, vorbim despre îmbunătățirea calității vieții, despre obiectivul ca tot mai mulți români să trăiască cât mai mulți ani sănătoși și cu un stil de viață echilibrat.Testarea genetică joacă un rol important în această direcție, oferind informații relevante despre riscuri și predispoziții care pot fi abordate din timp, prin măsuri de prevenție. Pe măsură ce accesul la astfel de teste crește, este firesc să ne așteptăm ca tot mai mulți pacienți să le includă în propria strategie de sănătate pe termen lung – la fel cum astăzi merg regulat la analize sau la controalele de rutină”, spune Dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculara MedLife. Un aspect inovator al programului MedLife este integrarea lui în mediul corporate, prin colaborarea cu angajatorii care vor să ofere acces angajaților la testări genetice și recomandări personalizate.

„Longevitatea devine o temă tot mai relevantă, dar ceea ce contează cu adevărat este să trăim cât mai mulți ani într-o stare de sănătate, activi și autonomi. În esență, vorbim despre îmbunătățirea calității vieții, despre obiectivul ca tot mai mulți români să trăiască cât mai mulți ani sănătoși și cu un stil de viață echilibrat.”

Dr. Dumitru Jardan, coordonator al laboratorului de Biologie Moleculara, MedLife

Potrivit dr. Jardan: „Angajatorii din România încep să înțeleagă că sănătatea angajaților este direct proporțională cu performanța și stabilitatea organizației. Prin acest program, companiile partenere devin pionieri într-un model avansat de wellbeing. Oferind acces la testare genetică și recomandări personalizate, nu doar că sprijină prevenția, dar transmit un mesaj clar despre grijă, responsabilitate și inovație. Aceste inițiative pot deveni un diferențiator important în retenție și recrutare, într-o piață a muncii tot mai competitivă”. Care este următorul pas? Dr. Dumitru Jardan crede că, în 5–10 ani, testarea genetică va deveni la fel de firească precum analizele de sânge. Iar MedLife își asumă un rol activ în accelerarea acestui proces. „Este o direcție firească și un obiectiv strategic. Exact cum testele de sânge sau investigațiile imagistice au devenit uzuale, în 5–10 ani este foarte posibil ca analiza genetică să facă parte din pachetul standard de prevenție și rutină. Tehnologia evoluează, costurile scad, iar beneficiile sunt evidente. MedLife își propune să accelereze acest proces, nu doar prin investiții în echipamente de ultimă generație, ci și prin educație, cercetare și crearea unui model viabil pentru integrarea geneticii în medicina de zi cu zi.”

Ce rol joacă fondurile de pensii într-o economie a longevității

Ar fi ideal ca pensionarea să nu mai însemne o „ieșire din scenă”, ci o etapă de reinventare. Tot mai mulți români trecuți de 60 de ani continuă să fie activi, informați și conectați digital, iar pentru mulți dintre ei pensia privată nu este doar un venit pasiv, ci o resursă strategică pentru a-și menține stilul de viață și independența financiară, după cum observă reprezentanții Allianz-Țiriac Pensii Private. „Observăm în mod clar o schimbare a profilului, interesului și obiceiurilor participanților la fondurile de pensii private. Vedem o generație de viitori pensionari mai activă, mai informată și mai implicată față de acum 10–15 ani”, spune Alexandra Bălan Marinescu, Director General Adjunct la Allianz-Țiriac Pensii Private. Compania administrează peste 1,7 milioane de conturi în Pilonul II și peste 75.000 în Pilonul III, și a făcut deja aproape 74.000 de plăți către beneficiari, în valoare totală de peste 1 miliard de lei. Tot mai mulți dintre cei care contribuie astăzi își urmăresc evoluția contribuțiilor online, decid cât să economisească în plus și privesc pensia ca parte dintr-un plan de viață, nu doar ca o etapă finală.

În același timp, Alexandra Bălan atrage atenția că o parte dintre contribuabili – mai ales cei alocați aleatoriu – rămân pasivi până aproape de vârsta pensionării, moment în care sprijinul și comunicarea devin esențiale. „Un proiect în lucru propune introducerea unor noi opțiuni – o plată programată pe cel puțin 10 ani sau o rentă viageră. E un pas necesar pentru o societate care va trăi activ și după 65 de ani.” În paralel cu această schimbare de mentalitate, și sistemul de pensii se pregătește pentru un nou cadru legal. „În prezent, legislația permite fie plata unică, fie eșalonarea pe o perioadă de maximum cinci ani, însă acest model nu mai este suficient raportat la realitățile demografice și financiare actuale. O viață mai lungă presupune soluții mai flexibile, care să permită continuarea randamentului investițional și în perioada de plată.  Dar o astfel de tranziție funcționează doar dacă este însoțită de o schimbare în mentalitatea angajaților de azi. „Angajații de azi au nevoie să înțeleagă că pensia este un proces de planificare pe termen lung, care începe încă de la primul loc de muncă și în care trebuie să se implice activ, asigurându-și multiple surse de venit.”

„Observăm în mod clar o schimbare a profilului, interesului și obiceiurilor participanților la fondurile de pensii private. Vedem o generație de viitori pensionari mai activă, mai informată și mai implicată față de acum 10–15 ani”

Alexandra Bălan Marinescu, Director General Adjunct la Allianz-Țiriac Pensii Private

Multe persoane încă trăiesc cu așteptarea că pensia de stat și cea privată obligatorie vor fi suficiente pentru menținerea standardului de viață după retragerea din activitate. Însă realitatea este că veniturile la pensie depind direct de durata vieții active și de veniturile obținute pe parcurs, care influențează atât pensia publică, cât și contribuțiile acumulate în sistemul privat. În plus, alte soluții de economisire devin esențiale pentru a acoperi diferențele. „Vedem încă o preconcepție în rândul unora dintre tineri că pensia privată este opțională sau va fi nesemnificativă. În realitate, însă, fără Pilonul II și mai ales fără contribuții suplimentare în Pilonul III, mulți vor avea dificultăți în a menține un trai decent la pensie.” Scăderea estimată a ratei de înlocuire a veniturilor prin pensia publică – de la 43% în prezent la doar 30% până în 2042, potrivit unui studiu CFA România – și creșterea costurilor de trai accentuează această provocare.

Este esențial, subliniază Alexandra Bălan Marinescu, să privim pensia nu ca o obligație impusă, ci ca pe un drept pe care îl construim activ. „Cu cât începem mai devreme, cu atât mai mult control și siguranță vom avea asupra viitorului nostru financiar.” Longevitatea activă nu mai e un ideal, ci o realitate economică, crede ea. Iar această realitate cere soluții financiare care să răspundă nevoilor unei generații ce poate trăi și 25–30 de ani după pensionare. „Ne dorim să oferim opțiuni de retragere mai flexibile, soluții complementare, dar și mai multă educație financiară pentru segmentul 55Ă, care se află în pragul deciziilor-cheie.” Relația cu generațiile tinere, în special cu Gen Z, se transformă la rândul ei. „Acești tineri vor control, transparență și digitalizare. Mulți încep să se uite la pensie ca la o componentă a planului lor de viață. Chiar dacă pare departe, încep să înțeleagă că pensia privată nu e un moft, ci o necesitate.” Pentru ca această tranziție să fie susținută, e nevoie însă  și de o implicare a statului: „Cel mai important lucru este predictibilitatea legislativă. Avem nevoie de stabilitate și de un cadru care să încurajeze economisirea pe termen lung. Doar într-un astfel de sistem, fondurile de pensii pot deveni un pilon solid al securității financiare.” În viziunea Allianz-Țiriac Pensii Private, fondurile nu sunt doar despre plăți, ci despre viață – despre păstrarea libertății, a ritmului și a calității traiului, chiar și după 65 de ani.

Cum se pregătește longevitatea „din farfurie”?

Fie că vorbim despre medici, cercetători sau alte tipuri de oameni de știință, toți sunt de acord că, atunci când vine vorba de îmbătrânire,  alimentația devine unul dintre cele mai puternice instrumente de prevenție. Iar pentru Nestlé, cea mai mare companie de produse alimentare și băuturi din lume, provocarea nu este doar să creeze produse care „hrănesc”, ci și care întăresc, susțin și încetinesc procesul de îmbătrânire. Longevitatea activă nu este doar un ideal medical sau o temă de cercetare, este un vector strategic în economie, în sănătate publică, dar și în dezvoltarea de produs. „Starea de bine și de sănătate ale populației peste 65 de ani vor fi și mai importante pentru economie și societate în viitor. În momentul de față, în România sunt trei adulți care sprijină o persoană în vârstă, conform datelor Eurostat. Se preconizează că în 2050 vor fi doar doi adulți care să acopere cheltuielile și pensiile unei persoane cu vârsta peste 65 de ani. Modificările în piramida populației sunt deja drastice, populația vârstnică crește procentual odată cu scăderea natalității și creșterea speranței de viață. Creșterea speranței de viață este importantă, iar România este pe ultimele locuri în UE, dar și mai importantă este creșterea speranței de viață sănătoasă. Dacă trăim mult cu boală reprezentăm o mare povară economică pentru societate”, subliniază Nicoleta Tupiță, Nutrition Manager, South Eastern Europe Nestlé.

Nestlé integrează această realitate demografică în inovația de produs și în strategiile de comunicare, atât prin formule specializate, cât și prin educație. „La Nestlé suntem din ce în ce mai preocupați de susținerea longevității sănătoase și active, atât pentru starea de bine a fiecărui individ, cât și pentru echilibrul societății în ansamblu. Pregătirea pentru o bătrânețe sănătoasă și fericită se face din tinerețe.” Portofoliul Nestlé include produse adaptate fiecărei etape a vieții, iar o direcție prioritară este dezvoltarea de produse de masă, nu doar de nișă, care să susțină sănătatea vârstnicilor: „Pe lângă nutriția medicală, ne axăm și pe dezvoltarea unor variante pentru consum zilnic – pentru cei care doresc să îmbătrânească frumos.” Răspunsul Nestlé la nevoile nutriționale ale persoanelor 60Ă este structurat pe mai multe paliere – de la suplimente la soluții de nutriție completă, iar pentru nevoile nutriționale ale vârstnicilor și pentru susținerea longevității, compania investește în mai multe direcții de inovație de produs: suplimentele de vitamine și minerale, formule de nutriție completă pentru persoanele cu risc de malnutriție, suport cognitiv, beauty, sistem digestiv sănătos, nutriție celurară. „Nutriția vârstnicilor nu înseamnă doar calorii – ci energie funcțională”, punctează Nicoleta Tupiță.

„Pentru a îmbătrâni frumos și a fi fericiți avem nevoie de plăcerea de a mânca, nu vom putea trăi doar cu pastile, pudre și alimente fade, chiar dacă acestea ne susțin sănătatea fizică. Sănătatea mintală și bucuria de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate și observăm aceste atitudini la super-centenarii din zonele albastre.”

Nicoleta Tupiță, Nutrition Manager, South Eastern Europe, Nestlé

Deși nu există încă suficiente studii relevante pe populația vârstnică din România, comportamentele de consum se schimbă: „Vedem interes crescut pentru produse mai nutritive, cu mai puțin zahăr, fortificate, bio. Este o reacție firească la apariția patologiilor cronice și la nevoia de a preveni, nu doar de a trata.” Această deschidere vine la pachet cu provocarea majoră pentru industria alimentară de a crea produse nutritive și funcționale, care să fie în același timp gustoase și accesibile. „Este important să ne putem bucura de o ciocolată bună și la 80 de ani, dar acea ciocolată să ne aducă beneficii reale – antioxidanți, factori de nutriție celulară – și să nu fie un lux. Sănătatea mintală și plăcerea de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate ca sănătatea fizică.” Pentru Nestlé însă, educația alimentară începe devreme. „Susținem programe de educație nutrițională în școli. Peste 600.000 de copii au fost educați prin inițiativele noastre – Și eu trăiesc sănătos, Traista cu sănătate, NutriPlate. Însă suntem deschiși să dezvoltăm și campanii dedicate persoanelor de peste 65 de ani, pentru că interesul față de stilul lor de viață este în creștere.”

Această abordare holistică transformă alimentația într-un instrument de politici sociale – un mod prin care seniorii pot rămâne activi, independenți și conectați la viață. Astfel, pentru Nestlé, silver economy este mai mult decât un buzzword – este un teren fertil pentru inovație și pentru echilibrarea demografică. „Segmentul alimentelor și suplimentelor dedicate longevității și îmbătrânirii active este în creștere. Nu este un subiect doar de interes pentru sectoarele de alimentație și sănătate, ci și pentru sectorul economic. Provocarea cea mai mare pentru industria alimentară este să dezvolte produse gustoase și nutritive, dar care să fie și accesibile pentru majoritatea vârstnicilor. Este important să ne putem bucura de o ciocolată bună chiar și la 80 de ani, dar și mai important ca acea ciocolată să ne aducă extra beneficii pentru sănătate (de exemplu antioxidanți sau factori de nutriție celurară), fără a fi un produs premium, ci un produs de masă.” În concluzie, longevitatea nu este doar o extensie de ani în calendar – este o bătălie pentru calitate. Iar pentru Nestlé, această bătălie se poartă cu formule inovatoare, gust bun și o filosofie clară: „Pentru a îmbătrâni frumos și a fi fericiți avem nevoie de plăcerea de a mânca, nu vom putea trăi doar cu pastile, pudre și alimente fade, chiar dacă acestea ne susțin sănătatea fizică. Sănătatea mintală și bucuria de a trăi sunt la fel de importante pentru longevitate și observăm aceste atitudini la super-centenarii din zonele albastre”.