Costurile la care se împrumută România ating maximul din 2023 încoace după surpriza-șoc a primului tur, percepția de risc – prin prisma CFD-urilor, populare în criza din 2008, crește, iar Bursa scade. Șeful Trezoreriei: Rezultatul alegerilor crește foarte mult incertitudinea și asta se reflectă în condițiile de piață

Surpriza-șoc a primului tur al alegerilor pentru cea mai importantă funcție în stat, câștigat de un candidat independent care în sondaje nu era nici măcar în top 5, îi determină pe investitori să-și recalibreze și să repoziționeze strategia pentru România întrucât dintr-odată încorporează un risc suplimentar: un candidat anti-Nato, anti-UE și cu simpatii legionare și discurs pro-Rusia care a bătut de pe TikTok întreaga structură a partidelor.

Astfel, randamentele titlurilor de stat pe 10 ani – costurile la care se împrumută statul român – au crescut și marți dimineață, după aprecierea de luni, și au atins la un moment dat un maxim din 2023 încoace, respectiv 7,5%, în timp ce percepția de risc – prin nivelul cotațiilor CDS (credit default swap) a urcat de la 159 de puncte la 172,5 puncte. La ora redactării acestei știri, Bursa de Valori București scade pentru a doua zi la rând, declinul indicelui BET fiind de 0,16%.

“Este din cauza incertitudinii politice și a modului în care noul Guvern va putea implementa măsurile de ajustare agreate cu Comisia Europeană. Rezultatul alegerilor crește foarte mult incertitudinea și asta se reflectă în condițiile de piață pentru România”, spune Ștefan Nanu, director general al Trezoerieri Statului.

Pe lânga incertitudinea politică, prima de risc a României s-a majorat și ca urmare a deficitului bugetar ridicat și nevoilor de finanțare. Adrian Codirlașu, președinte CFA România, spune că în general, statul este cel mai bun debitor în monedă locală, prin urmare rata de dobândă la care se împrumută statul în monedă locală este cea mai redusă rată de dobândă dintr-o economie.

“Prin urmare, o majorare a ratei de dobândă plătită de guvern antrenează o majorare a costurilor finanțării pentru întreaga economie (gospodării și companii). Agențiile de rating menționează două ancore care mențin ratingul actual al României: apartenența la Uniunea Europeană, precum și programul PNRR. Prin urmare, este extrem de important, pentru stabilitatea financiară, menținerea României în cadrul acordurilor pe care le are cu Uniunea Europeană, PNRR fiind de departe cel mai important. Orice blocare a fondurilor europene, în contextul deficitelor gemene extrem de ridicate, poate avea consecințe importante în ajustarea primei de risc și, implicit, a yield-urilor obligațiunilor românești”.

Pe de altă parte, leul a rămas ușor neschimbat în raport cu euro – pe piața interbancară fiind acum cotat la 4,9771 lei, cel mai probabil pe fondul interveneției băncii centrale.

Călin Georgescu, despre care britanicii de la Financial Times scriu că este un politician pro-rus și de extremă dreaptă, a câștigat primul tur al alegerilor prezidențiale din România, potrivit comisiei electorale, dând o lovitură majoră establishment-ului politic al țării.

Călin Georgescu, fost membru al partidului naționalist radical AUR, a candidat ca independent și nu a fost văzut ca un favorit. Deoarece niciun candidat nu a obținut mai mult de 50 % din voturile de duminică, Georgescu va participa la un tur de scrutin peste două săptămâni.

Dacă va câștiga, Georgescu va deține cea mai puternică funcție din România, cu dreptul de a desemna prim-ministrul, de a purta discuții de coaliție și de a avea ultimul cuvânt în materie de securitate și politică externă.

„Acesta este un cutremur politic”, a spus Costin Ciobanu, cercetător la Universitatea Aarhus din Danemarca. „Nimeni nu a prezis acest lucru”.

Alegerile au avut loc într-un context de nemulțumire față de status quo, guvernul de coaliție al lui Ciolacu confruntându-se cu acuzații de corupție și proastă gestionare, scrie Financial Times.

Georgescu a contestat anterior apartenența României la NATO, susținând că țara nu a văzut beneficii clare din partea alianței.

El a criticat, de asemenea, amplasarea unui scut antirachetă în România, în declarații care îi fac ecou președintelui rus Vladimir Putin.

În 2020, el l-a numit pe Putin unul dintre puținii „lideri adevărați” din lume și a afirmat că președintele rus „își iubește țara”.

În perioada în care a fost membru de onoare al AUR, Georgescu a atras o condamnare generalizată pentru că a susținut foști lideri români de extremă dreaptă. De asemenea, el s-a referit la dictatorul pro-nazist al României, Ion Antonescu, sub a cărui guvernare au fost uciși sute de mii de evrei, ca la un „martir”.

​