Home Actualitate Costul proiectelor solare a crescut cu 3...
Actualitate

Costul proiectelor solare a crescut cu 30% în ultimul an, dar una dintre cele mai mari provocări rămâne forța de muncă: Atunci când se vor deschide piețele cu adevărat, va fi greu să menținem oamenii aici

De la 0,6 mil. euro pe 1 MW de capacitate, în prezent investițiile în proiectele solare au ajuns la circa 0,8 mil. euro, cererea în creștere, în mare parte alimentată de China, dar și condițiile economice, cum ar fi inflația, ducând la această majorare. Piedica reală în dezvoltarea acestor proiecte rămâne însă forța de muncă.

Costul proiectelor solare a crescut cu 30% în ultimul an, dar una dintre cele mai mari provocări rămâne forța de muncă: Atunci când se vor deschide piețele cu adevărat, va fi greu să menținem oamenii aici
Costul proiectelor solare a crescut cu 30% în ultimul an, dar una dintre cele mai mari provocări rămâne forța de muncă: Atunci când se vor deschide piețele cu adevărat, va fi greu să menținem oamenii aici · Foto: Business Magazin

De la 0,6 mil. euro pe 1 MW de capacitate, în prezent investițiile în proiectele solare au ajuns la circa 0,8 mil. euro, cererea în creștere, în mare parte alimentată de China, dar și condițiile economice, cum ar fi inflația, ducând la această majorare. Piedica reală în dezvoltarea acestor proiecte rămâne însă forța de muncă.

„Piața și-a reluat activitatea anul acesta, după atâția ani de pauză, și chiar și așa vedem proiecte realizate cu oameni aduși din afară. Situația va deveni și mai delicată în contextul în care piețe majore cum este Germania încă nu sunt în plin boom. Atunci va deveni cu adevărat dificil să ținem oamenii aici pentru proiectele din România“, spune Mihai Bălan, director executiv în cadrul RPIA (Romanian Photovoltaic Industry Association), entitate care reprezintă industria de energie solară activă pe plan local.

Doar în 2022 au primit avizele tehnice de racordare la rețea proiecte solare de circa 2.800 MW, a căror valoare de piață, dacă se vor realiza, este de peste 2,2 mld. euro. Numărul mare de avize vine în contextul în care sunt mai mulți bani ca niciodată pentru a susține aceste investiții în tranziția de la combustibilii fosili la zona de energie verde. Mai departe, declanșarea războiului din Ucraina a accelerat această tendință, ținând cont de dependența puternică a blocului european de gazul rusesc. Pe plan local însă, energia solară este și singura care mișcă, multiplele modificări legislative diminuând apetitul investitorilor în alte forme de producție. Cei mai puternici dezvoltatori din piață spun că sunt șanse reale ca anul acesta să se termine cu primii megawați noi instalați în sistem, după o absență a investițiilor în zona de energie solară din 2014 și după un blocaj de aproape un deceniu în ceea ce privește proiectele eoliene. Astfel, estimările arată că până la finalul acestui an România ar putea avea circa 200 MW noi conectați la rețea din parcuri solare.

Ținând cont de această efervescență, statisticile europene arată că la nivelul anului 2026, România ar putea avea printre cei mai mulți angajați în domeniul energiei solare la nivel european, urmând să intre în aceeași ligă cu economii majore precum Germania, Franța și Polonia.

„Credem că piața din România va ajunge la ordinul de GW la acel moment, 2026, cu o pondere semnificativă a sistemelor solare de acoperiș și o disponibilitate mai mare de forță de muncă la un cost mai scăzut față de alte piețe europene de dimensiuni similare“, se arată în studiul EU Solar Jobs 2022 realizat de Solar Power Europe.

Potrivit studiului amintit, România ar trebui să devină a șaptea cea mai mare piață pentru joburi în energia solară, după Germnia, Polonia, Spania, Italia, Franța și Grecia. În timp ce în cel mai pesimist scenariu, numărul de joburi ar putea fi de circa 22.000 de persoane, un scenariu mediu arată existența a 43.000 de joburi în 2026 iar unul extrem de optimist arată că România ar putea avea o piață a forței de muncă pentru industria solară de 69.000 de joburi. Pe plan solar, în acest moment sunt montați circa 1.350 MW. Diferit față de primul val de proiecte de energie verde, acum dimensiunea investițiilor este foarte mare. De exemplu, anul acesta, West Power Investments, companie deținută de omul de afaceri Emanuel Muntmark, cel mai puternic dezvoltator de proiecte verzi din România, a obținut avizul tehnic de racordare la rețea pentru un parc solar de 1.043,7 MW în Arad, o zonă deficitară în producția de energie. Dimensiunea proiectului este fără precedent în România. Dar nu doar zona de companii este extrem de activă pe zona de investiții în energia verde, micii consumatori casnici fiind la fel de interesați să devină producători de energie prin sisteme solare și deci prosumatori.

În România, după primele cinci luni din an, erau 16.855 de prosumatori, potrivit calculelor făcute de ZF pe baza datelor de la Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE). La finalul anului trecut, comunitatea prosumatorilor ajunsese la 13.707 membri, tot potrivit datelor furnizate de ANRE. Creșterea accelerată a numărului de prosumatori, adică acei consumatori care au devenit și producători de energie prin investiții proprii în generare, mai ales prin echipamente solare, vine în contextul scumpirii dramatice a energiei electrice. Până la finalul anului, autoritățile cred că România va avea peste 30.000 de prosumatori.

Conţinut Business Magazin
Citeşte fără limită restul articolelor cu plată
Abonează-te — 9,90 € / lună