Coșmarul băncilor: patru români din zece își scot toți banii de pe card în ziua de salariu

“<AVEM POS-UL STRICAT>, MI-A SPUS CHELNERUL DE LA UNUL DINTRE RESTAURANTELE BINE COTATE DIN BUCUREȘTI, UNDE UN MENIU COSTĂ ÎNTRE 100 ȘI 150 DE LEI. «Nu aveți bani cash? Nicio problemă, avem un bancomat în hol»”, povestea consultantul financiar Cristian Gorje, în cadrul evenimentului BM Storytellers, o întâmplare dintr-un restaurant. Acesta este un comportament des întâlnit în rândul multor dintre întreprinzătorii români care preferă plățile cash, contribuind astfel la dezvoltarea evaziunii fiscale. Indiferent că vorbim despre clientul final, despre comercianți sau despre bănci, pe piața autohtonă există încă o reticență generală față de utilizarea cardurilor, iar acest lucru ne plasează în urma țărilor vestice,unde, întâmplător sau nu, și economia subterană este considerabil mai scăzută.

În prezent, în România există circa 11,4 milioane de carduri active, iar plățile prin POS reprezintă 19 miliarde de lei, în timp ce retragerile de numerar se situează la 86 de miliarde, potrivit datelor BNR. În Danemarca, numărul de plăți cu cardul per capita într-un an este de 225, în timp ce pe piața autohtonă este de doar 7,5. Suntem întrecuți doar de Bulgaria, unde numărul de plăți pe cap de locuitor coboară până la patru. „Posesorii de carduri se împart în trei categorii: cei care folosesc cardul o dată pe lună, când își extrag salariul de la bancomat (40%), segmentul celor care fac plăți cu cardul, dar prin excepție, când pleacă în străinătate, de două-trei ori pe an (30%), și cei care fac plăți cu cardul regulat„, explică modul cum este segmentată piața cardurilor Cătălin Crețu, directorul regional pentru România și Croația al companiei de tehnologie de plată Visa Europe.

Faptul că majoritatea aleg în continuare să își scoată portmoneul la cumpărături este, din punctul de vedere al lui Crețu, o dovadă a lipsei de educație financiară. De pildă, mulți nu știu că, la o plată prin terminalele POS, clientul final nu plătește comision, acesta fiind plătit de către comerciant băncii. Cătălin Crețu este optimist în ceea ce privește potențialul pieței și exemplifică prin creșterile companiei pe care le conduce.

ÎN 2013, NUMĂRUL TRANZACȚIILOR REALIZATE CU CARDURI VISA DIRECT LA COMERCIANȚI A CRESCUT CU 20,7%, DE ȘAPTE ORI MAI RAPID DECÂT NUMĂRUL RETRAGERILOR DE NUMERAR (3%). Cheltuielile efectuate la comercianți pe carduri Visa emise în România au crescut cu 16,2%, în timp ce totalul sumelor cheltuite a crescut cu 10,7% până la 19,3 miliarde euro, ceea ce arată că înlocuirea plăților în numerar cu cele prin card se accelerează. „Cred că până la sfârșitul anului vom ajunge ca o tranzacție din două să fie făcută la comercianți cu carduri Visa„, explică Crețu, care apreciază că, până acum, 45% din tranzacțiile cu carduri Visa au reprezentat plățile comercianților. Compania va continua extinderea plăților contactless, destinate plăților rapide sau plăților mici, sub 100 de lei: la metrou, în cafenele, lanțuri de fast-food sau chioșcuri de ziare.

Crețu estimează că vor apărea încă șase mari emitenți de carduri și șase mari comercianți care vor intra pe această piață și vor asigura o masă critică pe sistemul de acceptare și de emitere.  În pofida optimismului directorului de la Visa, nivelul tranzacțiilor la nivel de locuitor din România este în continuare  de 11 ori sub media Europei. Ezitările oamenilor în ceea ce privește plățile cu cardul sunt legate de temeri precum frauda și furtul de date, nejustificate din punctul de vedere al lui Crețu, care aduce argumentul unei rate de fraudă de 0,004%, mai mică decât media europeană de 0,045%.
O problemă și mai mare însă o reprezintă cei care nu au deloc carduri și care își primesc încă salariile în mână. În ce privește reticențele comercianților, acestea se leagă de comisioanele interbancare mari.

ÎN RAPORT AL CONSILIULUI CONCURENȚEI  PUBLICAT ÎN PRIMĂVARA ANULUI TRECUT ARĂTA CĂ, în România, comisionul interbancar în sistemele Visa și MasterCard este de 1% și respectiv 1,2%, în timp ce în țări precum Belgia, Franța, Italia Suedia, Olanda, Ungaria, Letonia sau Marea Britanie nivelul comisionului nu depășește 0,8% (pentru cardurile de debit cu cip). Pe lângă comisionul de interschimb, există și alte costuri legate de schemele de carduri suportate de comercianți, precum asigurarea tranzacțiilor și administrarea PIN-urilor.