Cu corporatistul la psiholog. „Stereotipul care încă persistă în România este acela că a merge la psiholog sugerează sau spune explicit că există o tulburare – «Nu merg la psiholog, pent

În România, majoritatea persoanelor care apelează la un astfel de specialist se confruntă cu probleme legate de suprasolicitarea la locul de muncă, combinate cu stresul provenit din problemele cotidiene sau cu cel furnizat de problemele de acasă. Britanicii au analizat deja impactul suprasolicitării asupra economiei globale, iar concluzia unui studiu semnat Harvard și citat de publicația Fortune este că munca peste program și suprasolicitarea angajaților generează pierderi de circa 715 miliarde de euro pe an pentru economia mondială, adică de peste trei ori PIB-ul României.

„Stereotipul care încă persistă în România este acela că a merge la psiholog sugerează sau spune explicit că există o tulburare – «Nu merg la psiholog, pentru că nu sunt nebun»  este consecința acestui stereotip”, explică prof. dr. Dragoș Iliescu de la Facultatea de Psihologie și Științele Educației din cadrul Universității din București.

Decizia de a apela la un astfel de specialist este una caracteristică generațiilor actuale, privită însă de o mare parte a societății românești prin prisma stereotipului. Cu toate acestea, specialiștii susțin că alegerea unui specialist în astfel de situații nu este ceva ce ar trebui privit „cu ochi răi”, ci din contră, o soluție potrivită. „Da, în mod clar a apela la un psiholog când te simți stresat sau blocat într-o anumită stare este de fapt o dovadă de maturitate și arată interesul omului de a vrea să funcționeze cât mai sănătos și constructiv. Există și acum percepția că dacă mergi la psiholog trebuie să ai mari probleme psihice, însă aceasta este de fapt o falsă concepție, care te poate face să te adâncești și mai mult în problemele pe care le ai deja”, explică psihologul Delia Bebi. „Mulți care apelează la psiholog au văzut în cercul lor de cunoștințe sau apropiați alte persoane care au făcut asta deja, observă că se simt mai bine și atunci se gândesc să încerce și ei. Cu siguranță, se și documentează despre ce implică aceste ședințe de consiliere și aflând despre beneficii renunță la ideile preconcepute care s-au vehiculat.”

Există două probleme principale întâlnite la cei care lucrează în corporații: stresul perceput și starea de burnout, explică psihologul. „În corporații se lucrează cu termene limită, există presiuni asupra angajatului să performeze cât mai bine și într-un timp cât mai scurt, toate acestea favorizează apariția stresului și senzația de a fi copleșit de evenimente. Din perspectiva mea de fostă corporatistă pot să înțeleg ce consum psihic există la nivelul angajatului atunci când nu știi să îți gestionezi stresul într-un mod sănătos. La toate acestea se adaugă și dificultatea de a găsi un echilibru între job și viața personală”, adaugă ea.

Unul dintre cele mai stresante medii de lucru poate fi regăsit în industria bancară, în special în rândul funcțiilor de top management și în băncile mari. Andreea Voinea, director de resurse umane în cadrul BCR, a doua cea mai mare bancă din România, consideră că stresul este un subiect ce trebuie abordat urgent și subliniază nevoia unui specialist.

„Din perspectiva unui profesionist în resurse umane, managementul stresului e un subiect care ne preocupă și îl monitorizăm permanent, în special prin prisma controalelor periodice la medicina muncii, precum și a incidentelor pe care ni le semnalează colegii. În sectorul bancar, 70-80% din angajați sunt femei, cele mai multe dintre ele în segmentul de vârstă 35-45 ani. Prin urmare, multe dintre ele sunt la muncă bancheri și acasă mame. Această dublă responsabilitate vine cu sacrificii personale mari și e un element de stres în sine”, explică Andreea Voinea.

Directorul de HR al BCR susține că „organizațiile ar putea beneficia de psiholog organizațional care să ofere consiliere psihologică colegilor care au nevoie”. Totuși, Voinea atrage atenția asupra modului de implementare a acestui beneficiu, astfel încât angajații să nu se simtă inhibați, abordarea fiind în continuare una delicată în societatea românească.

„Din perspectiva confidențialității, cred că cel mai bine însă ar fi ca aceste servicii să fie prestate de persoane terțe, nu persoane care sunt angajate ale organizației. Un astfel de suport ar fi mai ușor de acceptat de colegii care au nevoie și s-ar simți mai confortabil din punctul de vedere al confidențialității. Noi, de exemplu, facilităm accesul la astfel de servicii prin intermediul furnizorului nostru de servicii medicale. Colegii pot apela la aceste servicii în strictă confidențialitate”, explică directorul de resurse umane al BCR.

Profesorul Dragoș Iliescu susține ideea psihologului în companie și spune că „psihologii sunt prezenți în companii deja de mult timp și sunt interlocutori credibili ai managementului și angajaților – până la urmă cea mai mare parte a pachetului de activități arondate funcției de resurse umane se desfășoară cu metodele științelor comportamentale, în principal metodele psihologiei, iar o parte semnificativă din angajații de resurse umane și consultanții de HR sunt psihologi”.

Însă, din altă perspectivă, specialistul crede că „întrebarea este probabil alta”. Ar trebui să existe o normă în a oferi angajaților sprijin psihologic formal, suportat de companii? „Eu cred că și aceasta este o chestiune de normalitate și că mai devreme sau mai târziu vom ajunge acolo. Companiile responsabile fac deja asta – recunosc faptul că presiunile de la locul de muncă au un aport semnificativ în generarea unor probleme de ordin psihologic pentru angajații lor. Chiar ignorând responsabilitatea etică în astfel de situații, sunt destule companii care pe baza unor calcule mercantile recunosc faptul că este mai eficient din punctul de vedere al costurilor să ajute angajații să treacă peste aceste probleme decât să aibă repercusiuni la nivel individual și organizațional și din acest motiv investesc în psihologi care să discute astfel de aspecte cu angajații care au nevoie de sprijin”, spune profesorul.

Delia Bebi consideră că psihologul ar trebui să devină o normă la nivelul companiilor. „Cred cu tărie acest nou concept, care în Occident s-a implementat deja și pot să vă spun că are efecte miraculoase asupra întregului climat profesional. Odată ce un angajat și-a echilibrat stările, va produce acest efect de domino și cei cu care el va intra în contact vor prelua în diferite grade din energia lui pozitivă. Ar fi o revelație la nivel social să se introducă și la noi aceste idei. Momentan, în România la nivelul corporate se promovează mai degrabă ideea de coaching, care este foarte OK, doar că nu se focalizează neapărat pe om la nivelul profund, ci doar la suprafață, deci nu este suficientă.”

Pe această idee, directorul de resurse umane de la BCR, bancă deținută de grupul austriac Erste, susține că există o serie de măsuri pe care angajatorii le pot lua pentru a ajuta la o mai bună gestionare a stresului.

„De exemplu, pentru a crea flexibilitate, lucru din ce în ce mai valorizat în ziua de azi, am apelat la programe de lucru flexibile – adică ore flexibile de începere și finalizare a zilei de lucru – și teleworking. Astfel de soluții au fost extrem de bine preluate de organizație și productivitatea chiar a crescut. Pentru colegii care au avut perioade îndelungate de stres și au nevoie de o pauză mai consistentă, am introdus posibilitatea de a-și lua o vacanță mai lungă pentru a-și reîncărca bateriile”, explică Voinea.

Nevoia vizitelor la psiholog va înflori în generația actuală, cu precădere pe generația millennials, potrivit studiilor citate de publicația britanică GraziaDaily. Studiile arată că generația millennials este înclinată atât spre a face parte din corporații gigant, unde salariile sunt pe măsură, cât și înspre a contacta psihologi sau diverși specialiști pentru a-și rezolva problemele ce erau privite în urmă cu 20 de ani drept cazuri de „nebunie”.