Corporație vs. start-up: cursa pentru inteligența artificială

ROSS Intelligence, spre exemplu, a reușit să semneze contracte cu mai multe firme de avocatură după ce a dezvoltat un program cu inteligență artificială care poate ușura mult munca avocaților: Ross rezolvă aproape instantaneu partea de cercetare dintr‑un dosar, nemaifiind nevoie ca membrii baroului să caute prin cărțile de drept. Dezvoltat pe un sistem produs de IBM, ROSS devine o celebritate în lumea avocaților, rezolvând sarcini care în mod normal ar fi luat zile bune.

Aplicația de mesagerie Slack, un alt start-up devenit tot mai popular în ultima vreme, lucrează la încorporarea inteligenței artificiale pentru a servi ca un asistent personal care să răspundă la întrebări și chiar să vorbească cu utilizatorii. Geoffrey Hinton, un expert în inteligența artificială care își împarte timpul între slujba de la Google și cea de profesor la Universitatea din Toronto, crede că mașinile ar putea ajunge, în doar cinci ani, să posede mai multe abilități specifice omului. Cele mai puternice calculatoare sunt încă de un milion de ori mai puțin deștepte decât creierul uman, spune Hinton, cunoscut drept „bunicul învățăturii profunde“. În prezent, cele mai dezvoltate computere au echivalentul unui miliard de sinapse (legăturile dintre neuronii din creier), în vreme ce creierul uman are peste 1.000 de trilioane. Dar acest lucru se schimbă de la an la an.

„În cazul unei noi tehnologii, oricare ar fi aceasta, dacă ea cade pe mâinile cui nu trebuie, atunci cu siguranță că se pot întâmpla lucruri rele“, consideră Hinton. „Dar asta e mai mult o întrebare despre natura omului decât despre tehnologie. Ideea nu este să oprim progresul pentru a ne asigura că astfel de accidente nu vor avea loc; trebuie să ne asigurăm că oamenii nepotriviți nu au acces la cele mai noi invenții.“

Chiar și servicii sau aplicații care astăzi ne par banale, așa cum este spre exemplu suita Office, au de profitat de pe urma noului val. Microsoft, producătorul programului în cauză, a cumpărat un start-up din California numit Genee, care a dezvoltat o aplicație bazată pe tehnologia inteligenției artificiale, cu scopul de a-și îmbunătăți varianta cloud a suitei de aplicații Office; valoarea tranzacției nu a fost făcută publică. „Continuăm să dezvoltăm o serie de funcții de productivitate și servicii pentru Office 365, astfel încât să aducem mai multă valoare adăugată pentru clienții noștri. În acest context, sunt încrezător că echipa Genee ne va ajuta în atingerea obiectivului nostru de a face orice experiență digitală «inteligent㻓, a scris Rajesh Jha, vicepreședinte în cadrul Microsoft pentru diviziile Outlook și Office 365, într-o postare pe blogul companiei.

Este evident, așadar, că sistemele de inteligență artificială (IA) și-au găsit loc în viața de zi cu zi. Dar cum s-a ajuns aici? Factorul decisiv în acest sens este dezvoltarea tehnologică la o viteză fără precedent: dacă în trecut puterea limitată a calculatoarelor era cea care limita progresul în ceea ce privește IA, infrastructura și ecosistemele actuale pot suporta procesele necesare „gândirii artificiale“. Puterea de procesare și capacitatea de memorie, cloud computing, fibra optică de mare viteză, accesul la Wi-Fi și mai ales conectivitatea tot mai mare (ceea ce numim Internet of Things) s-au combinat pentru a crea mediul perfect pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.

În urmă cu douăzeci de ani, doar companiile cu un departament puternic de cercetare și dezvoltare își permiteau să lucreze în acest domeniu; chiar și în acele cazuri, majoritatea activității se rezuma la lucruri teoretice. Astăzi, orice antreprenor are acces la o conexiune rapidă, dispozitive performante și la infrastructura pusă la punct de acele corporații.

Creșterea Facebook și a altor platforme de social media a jucat, de asemenea, un rol important. Până recent nu exista posibilitatea de a stoca informații despre modul în care oamenii interacționează; la începutul anilor 2000, ideea de acces la astfel de informații părea o utopie.

Dar tocmai faptul că datele reprezintă astăzi o resursă atât de accesibilă arată că un ecosistem de inteligență artificială poate fi dezvoltat de oricine.

Companii precum Microsoft, IBM sau Alphabet se numără printre cele care au investit masiv în cercetarea inteligenței artificiale. Aplicațiile care „învață“, dezvoltate de aceste companii și ajunse în fața publicului au avut diverse grade de succes. Abilitatea sistemului Watson (produs de IBM) de a răspunde întrebărilor puse într‑un limbaj comun îl transformă într-o resursă ideală pentru profesioniști din industrii precum cea medicală sau cea financiară. Motorul de căutare Google folosește de ani de zile algoritmi similari unui sistem de inteligență artificială, în vreme ce Facebook a investit sute de milioane de dolari pentru a cumpăra diverse companii de cercetare în domeniu.

În vreme ce acești giganți ocupă primele pagini ale ziarelor cu proiectele pe care le realizează, companiile independente sunt cele care fac progrese mai însemnate. Organizații precum ROSS Intelligence sau Slack sunt cele care aduc, de fapt, adevărata inovație.

Potrivit celor de la Bloomberg, fondurile de investiții au finanțat start-up-urile din zona inteligenței artificiale cu peste 300 de milioane de dolari doar în 2014; până în 2020, inteligența artificială ar urma să devină o piață de peste 20 de miliarde de dolari. Gartner, pe de altă parte, anunță că peste 85% din interacțiunile cu clienți vor fi preluate de mașini tot mai inteligente.

Până atunci, probabil că o generație mai tânără care nu a cunoscut lumea de dinainte de internet va fi creat deja un nou Google, Facebook sau Amazon. Companiile din tehnologie cu greutate vor deveni, în timp, fundații pentru start-up-uri pornite de nicăieri – așa cum au început și ele, cu multă vreme în urmă.

Asta nu înseamnă, desigur, că organizațiile enumerate mai sus nu vor juca un rol extrem de important în dezvoltarea mașinilor inteligente. Ele vor avea în primul rând rolul de a crea infrastructura – similar, dacă vreți, modului în care companiile de cablu au devenit un soi de fundație pentru start-up-urile apărute după explozia internetului. Cei mai câștigați vor fi însă jucătorii mici care vor opera în zone specifice, precum agricultura sau manufactura.

O altă industrie care ar trebui să beneficieze din plin de avantajele inteligenței artificiale este cea a asigurărilor: imaginați-vă o mașină inteligentă care poate calcula până la zecime riscurile asociate unei polițe de asigurare, care poate estima mult mai bine șansele de a exista un accident sau un dezastru natural.

Fie că servește ca un asistent de cercetare în cadrul unui birou sau ca un asistent activat prin voce în cadrul unei operații medicale complicate, inteligența artificială se transformă rapid în realitate. La fel ca alte momente definitorii din istoria modernă, revoluția inteligenței artificiale va răsplăti jucătorii care vor reuși să beneficieze de ea. Sistemele de inteligență artificială vor juca un rol extrem de important în rezolvarea unor probleme ce păreau fără rezolvare, iar start-up-urile sunt cele care ar trebui să contribuie decisiv la acest nou val tehnologic.