Cornelia Coman - cea mai puternică din asigurări

Privită din spate, Cornelia Coman poate trece ușor drept o studentă care se pregătește de sesiune. De la înălțimea celor 12 centimetri de tocuri stiletto turcoaz, Coman vorbește cu jovialitate despre accidentul pe care l-a avut în ultima vacanță, la munte. Nu despre profit, nu despre prime medii anualizate, nu despre capitalizări și nici măcar despre “banala” criză. Cine nu o cunoaște ar putea fi surprins când ar afla că, de fapt, doamna care îți vorbește doar privindu-te în ochi este unul dintre cei mai puternici oameni din industria asigurărilor din România. La 36 de ani, este directorul general al ING Asigurări de Viață, liderul pieței de profil; președintele Consiliului de Administrație al ING Pensii, fondul cu cei mai mulți participanți; membru în Consiliul de Management al ING Group, din Olanda; președintele Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din România și vicepreședintele Uniunii Naționale a Societăților de Asigurare și Reasigurare. Toată această acumulare de funcții și promovări și, până la urmă, toată dezvoltarea sa profesională de până acum s-a întâmplat în 15 ani de zile, într-un ritm care a surprins-o chiar și pe ea. Niciodată nu și-a imaginat în ce se va transforma pasiunea sa autentică pentru “matematica aplicată în economie” și actuariat. “Totul a venit foarte natural și, deși nu mi-am propus vreodată să ajung CEO, din cei 15 ani de carieră, 12 au fost în funcții de management”, spune Cornelia Coman.

Ce a știut a fost că va lucra în sectorul serviciilor financiare. Era în anul al doilea la Facultatea de Cibernetică atunci când a trebuit să aleagă direcția de specializare. Din momentul în care a dat deoparte matematicile teoretice în favoarea celor cu aplicabilitate în domenii precum economia, destinul profesional i-a fost oarecum pecetluit. Iar când s-a angajat, studentă fiind, la o companie de asigurări, i-a fost clar că a găsit locul cu care este perfect compatibilă. “Lucram în departamentul financiar, câștigam 500 de dolari pe lună, un salariu foarte mare pentru anul 1997 și, în paralel, mă duceam și la școală. Era frumos, dar pasiunea mea era actuariatul. Eu asta voiam să fac”, povestește Coman. Așa că imediat cum a dat examenul de licență s-a dus la un interviu de angajare în sucursala Nederlanden din România, fosta denumire a ING Asigurări de Viață, sperând că există un loc liber în departamentul de actuariat. Nu a avut noroc din prima pentru simplul fapt că postul pe care și-l dorea nu era disponibil, dar nici mult nu a mai durat până când “m-au sunat să-mi spună că, dacă mai vreau să mă angajez în departamentul de actuariat, există un loc liber. Vă dați seama că am acceptat pe loc”.

În anul 1998, la doar 22 de ani, Cornelia Coman era, așadar, actuar junior în ceea ce avea să devină cea mai mare companie de asigurări de viață din România și își trăia visul cu ochii. “Câștigam de două ori mai puțin decât înainte, dar nu-mi păsa pentru că eram îndrăgostită de ceea ce făceam”, spune Coman. Primii ani petrecuți în companie au fost marcați de influența lui Charles Brindamour, cel care ocupa funcția de CFO și care era pasionat, la fel ca și Coman, de cifre, calcule și evaluări. A fost primul său mentor și cel care a încurajat-o să creadă în potențialul său. A fost, în același timp, primul om care i-a arătat cum se lucrează într-o corporație, care sunt rigorile unei multinaționale și care sunt secretele unei industrii care în acea perioadă era destul de ermetică și puțin cunoscută de public. “Mă simțeam ca Făt-Frumos. Acumulam în trei luni cât alții în trei ani și totul se mișca într-o viteză uluitoare, pentru că, deși eram o companie mică în România, făceam parte dintr-un gigant internațional, care impunea și aici standarde la fel de ridicate ca oriunde în lume”, precizează Coman.