Corecție drastică a prognozei de creștere economică în România din partea ING: „Revizuim prognoza de creștere economică la 1,3%”

ING Bank și-a  revizuit în jos prognoza de creștere economică a României în 2024, după ce Institutul Național de Statistică (INS) a publicat primul set de date detaliat despre evoluția economiei în prima jumătate din 2024. Economia a crescut cu numai 0,7%, ceea ce spulberă așteptările guvernului și analiștilor că ar putea să recupereze în a doua parte a anului și să crească cu 2,5-3,5%.

„Deși consumul privat și investițiile au fost din nou motoare puternice ale creșterii anuale de 0,8% în al doilea trimestru, economia României performează slab în a reține beneficiile activității puternice, care se disipează extern prin importuri. Acest lucru afectează vizibil creșterea. Revizuim în scădere prognoza noastră de creștere pentru 2024, de la 2,0% la 1,3%”, scrie valentin Tătaru, economistul-șef pentru România al ING Bank.

Ce spun analiștii ING:

Datele de astăzi pentru al doilea trimestru al anului 2024 reconfirmă surpriza negativă din prima estimare. Creșterea anuală a consumului privat a accelerat vizibil, în mare parte în concordanță cu ceea ce indicau deja datele despre vânzările cu amănuntul. Contribuția sa pozitivă la creștere a fost solidă, de 4,9 puncte procentuale din totalul de 0,8% creștere a PIB-ului. În ceea ce privește creșterea investițiilor, acestea rămân la un nivel robust, dar încetinesc, contribuind cu 1,4 puncte procentuale la creșterea PIB-ului.

Însă aici este problema: exporturile nete au anulat majoritatea câștigurilor, scăzând cu 4,4 puncte procentuale. Cererea internă puternică a crescut importurile, scăzând creșterea cu 3,0 puncte procentuale, în timp ce cererea externă slabă a determinat exporturile să scadă restul de 1,4 puncte procentuale.

Este clar că impulsul puternic al consumului privat și politica fiscală relaxată generează un stimulent care se răspândește în principal în afara economiei locale, în beneficiul partenerilor comerciali ai țării. Deși există și un boom rapid al investițiilor, constând în mai multe proiecte de mare amploare cu termene stricte, acesta se reflectă, de asemenea, în creșterea importurilor, deoarece oferta locală nu poate satisface cererea.

Mai mult, faptul că aproape toate câștigurile din balanța comercială de anul trecut au fost pierdute din cauza reacției puternice a consumatorilor la creșterile salariale arată că dezechilibrele structurale dintre cerere și ofertă din România mai au mult până să se îmbunătățească. Supraevaluarea leului, deși utilă în lupta împotriva inflației, afectează, de asemenea, situația comercială.

În primele șase luni ale anului, economia a avansat cu doar 0,7%. Reconfirmarea imaginii creșterii din prima jumătate a anului ne-a determinat să revizuim proiecția noastră de creștere a PIB-ului pentru 2024, de la 2,0% la 1,3%, ceea ce încă necesită rate de creștere destul de solide în următoarele două trimestre. Nu vedem loc pentru îmbunătățiri structurale majore, nici în privința disipării cererii interne puternice prin importuri, nici în creșterea cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali.

Având în vedere toate acestea, șansele unei noi reduceri a ratei dobânzii de către BNR în trimestrul al patrulea au crescut. Cu toate acestea, deși creșterea slabă a PIB-ului poate fi un argument pentru o politică monetară mai puțin restrictivă, activitatea puternică de creditare necesită încă prudență din partea factorilor de decizie.