Copiii lui Zorba Grecul

Ministrul de finanțe Evangelos Venizelos și-a lansat săptămâna trecută campania pentru președinția partidului socialist, PASOK, cu un atac nu atât contra adversarilor tradiționali din Noua Democrație, ci contra “frontului ipocriților de la stânga și de la dreapta”, compus din partidulețe formate de către disidenți din PASOK și Noua Democrație, ostili programului de austeritate fiscală și de privatizări cu care Grecia a obținut al doilea pachet de credite de la zona euro și de la FMI, în valoare totală de 130 de miliarde de euro până în 2014. Grecii Independenți, de dreapta, au luat din electoratul Noii Democrații, ajungând la 6,5% din preferințele electoratului, iar Stânga Democratică, Syriza și Partidul Comunist erodează PASOK, cu scoruri de 15,5%, respectiv 12% și 11,5%.

Era firesc să apară astfel de concurenți, din moment ce electoratul simte nevoia să sancționeze clanurile de elită care și-au împărțit prin rotație guvernarea până când economia a ajuns în situația de azi. Dar mai e și un alt motiv decât impulsul oamenilor de a pedepsi trecute guvernări corupte și incapabile: dorința de a găsi o altă cale de dezvoltare a țării, în condițiile în care marile partide nu conving electoratul că ar ști să scoată țara din fundătura unde se află. În 2011, rata șomajului a trecut de 20%, economia a căzut peste așteptări, cu 6,8%, iar estimările pentru anul curent vorbesc de o scădere cu încă 6%. Datoria publică, inclusiv după schimbul de obligațiuni acceptat de bănci, prin care o datorie de 206 miliarde de euro a fost înjumătățită, nu va putea scădea sub 100% din PIB nici până la finele deceniului în curs; este unul dintre motivele pentru care, în ciuda încheierii cu bine a discuțiilor cu creditorii, agențiile de rating consideră Grecia ca fiind în incapacitate de plată.

Cum poate deveni Grecia solvabilă? Un raport al Centrului de Studii pentru Politici Europene din Bruxelles, coordonat de Daniel Gros (coautorul, în 2010, al proiectului unui Fond Monetar European), ia în considerare două variabile care definesc economia elenă – și dacă ne uităm atent, nu numai economia elenă. Prima: în ultimul deceniu, motorul creșterii PIB au fost sectoarele neexportabile (non-tradables), comerțul și construcțiile, care vor fi afectate și de acum încolo de măsurile de austeritate, lăsând greul creșterii pe seama sectoarelor exportabile (agricultura și industria), cu pondere mică în PIB. A doua: perspectiva demografică este deja nefavorabilă din punctul de vedere al raportului între forța de muncă activă și restul populației (conform Comisiei Europene, Grecia a atins maximul de populație între 15 și 64 de ani în 2009 și de atunci a început tendința de scădere). Grecia face eforturi să crească ponderea populației ocupate, însă ele își vor face efectul mai lent decât scade populația activă, estimează autorii studiului, astfel încât forța de muncă a țării va ajunge ca în 2040 să fie cu 25% mai mică decât din 2010, iar dacă se ia în considerare ipoteza unui aflux important de imigranți, scăderea ar urma să fie de 10%.