Consumul a două băuturi fără zahăr pe zi crește riscul de accident vascular cerebral sau atac de cord cu o treime
Două sau mai multe băuturi fără zahăr consumate zilnic cersc riscul de accident vascular cerebral, boli de inimă cu o treime și pot provoaca moartea prematură, potrivit unui studiu citat de Daily Mail.
Un studiu amplu care a implicat mai mult de 80.000 de femei a constatat că în cazul consumului a două sau mai multe băuturi fără zahăr pe zi a crescut riscul de accident vascular cerebral cu 23%.
Comparativ cu femeile care consumau băuturi fără zahăr mai puțin de o dată pe săptămână sau deloc, femeile care au consumat două sau mai multe băuturi îndulcite artificial pe zi au avut de asemenea cu 29% mai multe șanse de a dezvolta boli de inimă și cu 16% mai multe șanse de a muri din orice altă cauză.
Analiza ulterioară a arătat că în cazul femeilor care sufereau de obezitate riscul de accident vascular cerebral era dublu. De asemenea, femeile afro-americane au avut un risc mai mare de accident vascular cerebral.
Dr. Yasmin Mossavar-Rahmani, autorul principal al studiului și profesor asociat al Colegiului de Medicină Albert Einstein din Bronx, New York, a declarat că „Mulți oameni, în special cei care sunt supraponderali sau obezi, consumă băuturi îndulcite cu conținut scăzut de calorii pentru a reduce caloriile în dieta lor. Cercetarile noastre si alte studii au aratat că băuturile îndulcite artificial nu pot fi inofensive si consumul ridicat este asociat cu un risc mai mare de accident vascular cerebral și boli de inimă.”
Autorii au subliniat că studiul a găsit o legătură, dar nu a putut dovedi că băuturile dietetice cauzează accidente vasculare cerebrale și probleme cardiace. Dr. Mossavar-Rahmani a afirmat că studiul nu a analizat îndulcitorii artificiali individual: „Nu știm exact ce tipuri de băuturi îndulcite artificial au consumat, deci nu știm ce îndulcitori artificiali pot fi dăunători și care ar putea fi inofensivi”, a spus el.
Studiul, publicat în revista Stroke, a inclus date de la 81.714 femei care aveau vârste de 50-79 ani la începutul studiului și care au fost urmărite, în medie, 12 ani.