Consumerismul intră într-o eră a rafinamentelor

De la franzelă la pâinea feliată sau de la automobilul neechipat la unul căruia nu-i lipsesc aerul condiționat și airbagul e un singur pas. Pe care, încurajați de veniturile mai mari și de accesul la credite, mulți români l-au făcut aproape fără să simtă. De simțit, simt însă companiile“, scria în urmă cu zece ani Business Magazin, într-un material de copertă intitulat „Upgrade de viață“. Bucuria consumului – pe credit sau nu – a mai continuat încă doi ani, apoi „robinetul“ s-a închis tot mai mult, iar cumpărătorii au făcut cale întoarsă, alegând să cumpere mai ieftin, cantități mai mici, mai des.

Coșurile de cumpărături pline cu vârf au rămas în amintiri și toate segmentele de piață au înregistrat minusuri, de la alimente și băuturi până la auto, electro-IT, imobiliare sau turism; doar produsele și serviciile dedicate copiilor păreau să fie la adăpost de umbra crizei. Scăderea abruptă a puterii de cumpărare a fost dublată de pierderea încrederii consumatorilor, care au preferat să nu mai cheltuiască sau să investească, chiar și atunci când nu erau strâmtorați. Dovadă și faptul că depozitele bancare au crescut an de an, ajungând la niveluri record.

Vreme de șase ani, din 2009, piețele și companiile care înregistrau plusuri erau privite mai degrabă ca excepții care confirmau regula scăderii și mai toți reprezentanții de companii făceau referire la plusurile de doi digiți de altădată ca fiind nesustenabile. În 2015 s-a produs însă un declic, iar multe piețe au revenit pe creștere, de la auto și real estate până la comerț și servicii. România a înregistrat anul trecut o creștere economică de 3,7%, cea mai mare din rândul statelor membre ale UE, iar motorul principal a fost consumul, agricultura având chiar un an slab comparativ cu 2014, din pricina secetei.
„Contextul favorabil creat la nivelul întregii țări anul trecut, printr-o evoluție pozitivă a indicatorilor economici ai României, și-a pus indiscutabil amprenta asupra vieții de zi cu zi a românilor, implicit asupra deciziilor lor de consum“, spune Igor Tikhonov, președinte al Asociației Berarii României și al Ursus România, liderul pieței de profil.

Concret, volumul pieței berii a ajuns la 15,8 milioane de hectolitri în 2015, în creștere cu 6,5% față de cel înregistrat în anul precedent, nivelul consumului urcând până la 80 de litri. Este un prim semnal pozitiv în domeniul berii, care a înregistrat și în 2012 și în 2013 scăderi; cel mai ridicat nivel de consum s-a înregistrat în 2008, 99 de litri per capita. Piața berii s-a dovedit după 2008 a fi extrem de strâns legată de puterea de consum dar și de starea de spirit, însă plusurile de anul trecut se datorează și vremii călduroase și secetei, care a stricat planurile fermierilor.

Și cum accesul la credite nu s-a înlesnit brusc și nici puterea de cumpărare n-a înregistrat vreun salt major (în ciuda majorărilor salariale pentru unele categorii de angajați, cum sunt cei din învățământ și sănătate), declicul produs anul trecut are mai degrabă legătură cu starea de spirit a cumpărătorilor, influențată de mai mulți factori, între care și, e drept, creșterile salariale. Săptămâna trecută, compania de cercetare de piață GfK a prezentat un studiu care indică o creștere în valoare cu 1,5% a consumului casnic de bunuri de larg consum, față de 2014. „Această creștere are în spate un întreg context. 2015 a fost marcat de schimbări la nivel macroeconomic care au modificat starea de spirit a consumatorilor și care le-au influențat comportamentul de cumpărare. Creșterea pensiilor, a salariilor bugetarilor din educație și sănătate, precum și a venitului mediu pe economie, dar și reducerea TVA la alimente au dus la o creștere a puterii de cumpărare și a încrederii populației“, se arată în studiul GfK.