Construind noul Vodafone

După șase luni de la preluarea mandatului de CEO al subsidiarei locale a grupului britanic Vodafone, grecul Achilleas Kanaris dezvăluie principalele elemente ale planului său strategic de transformare a companiei pentru următorii cinci ani. Obiectivul cheie este unul pe care Kanaris l-a atins cu succes și în joburile anterioare – scoaterea companiei din zodia cifrelor mici de creștere, specifice în prezent unui business pur de telecom, și migrarea spre o zonă de avans susținut al veniturilor. Care sunt pașii următori pentru Vodafone, dar și ce riscuri există pentru acest plan și în general pentru industria locală de telecom, aflați din discuția avută de noul șef al Vodafone cu Business MAGAZIN.

După ce a făcut în 2018 una dintre cele mai importante mutări din industria locală de telecom – achiziția operațiunilor locale ale companiei de cablu UPC – Vodafone, una dintre cele mai mari companii din economie, cu un portofoliu de peste 11 milioane de clienți, se angajează într-un plan de transformare, gândit pe câțiva ani, la finalul căruia își propune să fie un business în creștere accelerată, care oferă mai mult decât servicii de conectivitate și divertisment.

„Alături de echipa executivă, de consiliul de administrație am elaborat un plan strategic pentru evoluția businessului pentru următorii cinci ani. Personal, sunt extrem de încântat de acest lucru, deoarece este un plan cu adevărat transformator. Dacă reușim să realizăm acest lucru, dacă reușim să livrăm cu succes ceea ce am visat noi ca echipă de management, Vodafone va arăta foarte diferit de ceea ce este astăzi, în următorii cinci ani”, a spus Achilleas Kanaris, care a preluat în urmă cu șase luni de zile poziția de CEO și președinte al boardului Vodafone, în primul său interviu de la venirea în România.

Noul CEO al Vodafone, care lucrează de aproape două decenii în industria de telecom, este un executiv care trebuie luat în serios atunci când spune că își dorește să facă schimbări și să aducă un business pe creștere – o arată și CV-ul lui, iar ceea ce ne povestește și el despre cariera lui nu face decât să întărească acest sentiment. Este o carieră în care o provocare constantă a fost exact legată de schimbare, tehnologie și accelerarea sau readucerea pe creștere a businessului. Începând cu 2008, spre exemplu, în ultimul an petrecut în Marea Britanie la O2 – operatorul care domina piața la acel moment, Kanaris a condus un departament care urma să apară mult mai târziu pe alte piețe – cel de digital.

“A fost o mutare făcută înainte ca aceasta să devină comună pe alte piețe, dar a fost o experiență grozavă, pentru că era o miniorganizație de business – aveam departamente de vânzări, marketing, tehnologie, și toată lumea îmi raporta. Compania a vrut să accelereze cu adevărat digitalizarea și s-a gândit că, punând la un loc o echipă solidă această idee va funcționa și, într-adevăr, a funcționat. 30% din businessul O2 era generat de zona digitală la acel moment.” A urmat o ofertă de a trece la Vodafone – acceptată – și apoi o provocare, de fapt un cumul de provocări cum poate prinzi doar odată în viață – de a contribui la readucerea pe creștere a operațiunilor într-o țară a cărei economie pare că a fost răvășită mai mult decât oricare alta de criza financiară care a debutat la finele anului 2008: Grecia natală.

„Din nefericire, am fost norocos” spune Kanaris, schițând un zâmbet, și explicând apoi jocul de cuvinte. „Businessul nu mergea foarte bine, așa cum spuneam, iar în 2009 Grecia a fost lovită și de criza financiară. Așa că a trebuit să facem față ambelor crize în același timp. Dar asta a fost o lecție fantastică pentru mine, pentru că asemenea situații te ajută cu adevărat să te concentrezi și să fii foarte rapid în luarea deciziilor și în a stabili foarte clar unde vrei să ajungi. Lucrurile pe care le-am făcut în Grecia, în Vodafone Grecia, au fost folosite ca exemplu despre modul în care poți, practic, să întorci fundamentele unei afaceri dacă te afli într-o situație dificilă și astfel au ajuns să fie implementate și pe alte piețe”.

Următorul pas în carieră a fost – cum altfel – un alt business care avea nevoie de schimbare: Vodafone Albania, unde Kanaris a preluat pentru prima oară poziția de CEO. „Din nou, și în Albania, a fost vorba de o mare transformare – da, era vorba de un business mic, dar cu un obiectiv de transformare mare, pentru că eram un operator prezent doar pe piața de telefonie mobilă, cu o cotă de piață foarte mare însă într-o industrie dominată de cartelele preplătite. Primul lucru pe care l-am făcut a fost să schimbăm natura pieței, iar acum abonamentele au ajus la o cotă de 40% din piață în condițiile am plecat de la zero. Am relansat conceptul de abonamente pe piața din Albania și l-am făcut să funcționeze. De asemenea businessul a devenit unul convergent, cu o amprentă digitală foarte foarte puternică.”

Dincolo de îmbunătățirea ratei de creștere și a profitabilității, Vodafone Albania a obținut și alte performanțe importante în noul context în care operează operatorii de telecom, notează Kanaris. Una dintre aceste performanțe: rata de utilizare a aplicației mobile, care nu este accesată doar o dată pe lună pentru plata facturii, ci mult mai des (de peste 8 ori pe lună, mai exact) – un indicator esențial pentru orice jucător care își dorește să dezvolte platforme digitale, subliniază șeful Vodafone. „Și iată-mă, în ultimele 6 luni, în România, din nou cu obiectivul de a schimba cu adevărat businessul și de a conduce operațiunile în era următoare”.

De ce a spus da propunerii de a veni în România? Sunt mai multe motive, ne spune Kanaris. „Din punct de vedere profesional, a fost un pas înainte pentru mine, pentru că businessul din România este substanțial mai mare decât cel din Albania, pe o piață mult mai competitivă. De asemenea România este o piață foarte dură, pentru că toate marile multinaționale sunt aici, chiar dacă unele dintre ele sunt în proces de ieșire de pe piață, precum Deutsche Telekom, un brand despre care sunt multe semne de întrebare în legătură cu viitorul businessului său local din telefonia mobilă. Combinația între mărimea companiei și flexibilitatea de a lua decizii care vor schimba soarta companiei au reprezentat pentru o provocare din punct de vedere profesional. Din punct de vedere personal, România este o țară frumoasă, cu oameni fantastici, cred că românii și grecii sunt aliniați în multe privințe, avem o mulțime de elemente comune în cultura noastră și jobul de aici a fost și o oportunitate pentru familia mea de a veni într-o aventură în afara Greciei, pentru că până acum copiii mei nu plecaseră din țară, așa că ne-am dorit să avem o experiență internațională. De asemenea, România este foarte aproape de Grecia și este foarte convenabil și din acest punct de vedere.”

Revenim la transformarea Vodafone România și întrebăm, evident, ce urmează? Ce poate face diferit o companie cu venituri anuale de circa un miliard de euro – deci aproximativ o treime din suma totală facturată într-un an în România pentru servicii de comunicații și TV, cu peste 11 milioane de clienți pentru servicii de telefonie și internet fix și mobil și cablu TV, pentru care grosul businessului continuă să fie adus de telefonia mobilă (segment unde numărul de clienți e de aproape 10 milioane)?

„În primul rând – va fi o afacere cu o puternică rată de creștere, pentru că aspirăm să creștem dincolo de furnizarea de servicii de conectivitate în zona serviciilor digitale, și există mai multe servicii digitale atât pentru întreprinderi, cât și pentru consumatori pe care le avem în vedere”, spune Kanaris.

Obiectivul asumat de echipa condusă de Kanaris de a accelera rata de creștere a veniturilor este una semnificativă: în ultimele trimestre businessul companiei a avansat cu aproximativ 1%, iar datele Autorității de Reglementare în Comunicații (ANCOM) pentru întreaga piață zugrăvesc un tablou în aceeași linie. În primul semestru din 2021 (cel mai recent interval pentru care există date ANCOM) veniturile totale ale operatorilor de telecom au scăzut cu 1,1% față de anul anterior la 8,4 mld. lei, iar cea mai mare rată de creștere calculată la nivelul principalelor segmente de piață a fost mai mică de 6%.

Ce poate face deci Vodafone? „Vă pot da un exemplu care se află deja în foaia noastră de parcurs globală – internet of things. Este bine cunoscut faptul că suntem lideri în segmentul IoT la nivel global, unii oameni spun despre Vodafone că este Google-ul industriei de IoT. Cu siguranță, acesta este un domeniu care va crește și noi vom crește odată cu el. Serviciile digitale pentru consumatori sunt un alt domeniu care cred că este extrem de interesant, avem exemple ale acestor servicii dezvoltate pe alte piețe și ne vom lansa în această călătorie.”

Achilleas Kanaris: „Așadar, creștere, numărul unu, vom fi mult mai mult o afacere de tehnologie, numărul doi, dorim să ne extindem abilitățile organizaționale în afara businessului tradițional și în acele domenii și să devenim mult mai mult o companie digitală decât o companie de telefonie mobilă. Nu în ultimul rând, dorim să transformăm complet modul în care interacționăm cu clienții noștri.

Bun, dar ce tip de servicii ar putea oferi un operator precum Vodafone? „Cred, de exemplu, că există o mare nevoie de o consultare la domiciliu sau la magazin cu privire la infrastructura digitală. Câți clienți știu astăzi să alcătuiască un kit de conectivitate pentru acasă? O situație des întâlnită la clienți: au acces la internet în bandă largă în camera de zi, pentru că acolo este routerul, dar nu au conectivitate în toată casa. Câți oameni știu ce opțiuni există, cum să combine echipamente/aplicații, cum să facă de fapt mai mult decât o simplă rețea? Nu foarte mulți. Am discutat ieri cu un prieten iar el mi-a spus că este de părere că telefonul lui a fost «spart» pentru că a primit o notificare pe care a apăsat-o din greșeală și de atunci simte că există o mare întârziere în funcționarea telefonului. Securitatea cibernetică este o problemă și este una care devine din ce în ce mai mult o problemă pentru consumatori, nu doar pentru marile companii. Și cine înțelege astăzi cum să-și protejeze dispozitivele?”.

Șeful Vodafone trage linie pentru obiectivele planului de creștere pe cinci ani de zile. „Așadar, creștere, numărul unu, vom fi mult mai mult o afacere de tehnologie, numărul doi, dorim să ne extindem abilitățile organizaționale în afara businessului tradițional și în acele domenii și să devenim mult mai mult o companie digitală decât o companie de telefonie mobilă. Nu în ultimul rând, dorim să transformăm complet modul în care interacționăm cu clienții noștri. Deși pandemia de Covid-19 a determinat accelerarea ratei de utilizare a tehnologiei digitale, eu cred că încă putem să facem mai mult. Revin la ceva ce am mai spus – ne uităm la câți dintre clienți au, de fapt, aplicația Vodafone și cât de des interacționează cu ea. Suntem foarte departe de o companie care a dezvoltat platforme digitale. Să ai o platformă digitală înseamnă că fiecare dintre clienții tăi are aplicația ta și că fiecare dintre clienții tăi intră în aplicație cel puțin o dată pe zi. Nu o dată pe lună, doar pentru a verifica factura. Aceasta este călătoria de transformare în care ne îmbarcăm. Sunt foarte, foarte entuziasmat. Această călătorie poate fi una transformatoare nu numai pentru Vodafone, ci și pentru întreaga piață.”

Încercăm să aflăm totuși mai multe de la Achilleas Kanaris, astfel că îi spunem: cinci ani sunt un termen lung, cititorii noștri vor să știe la ce să se aștepte de la companie dacă nu de mâine, măcar în câteva luni sau în acest an. „În primul rând ar trebui să vă așteptați la proliferarea serviciilor digitale, în special pe partea întreprinderilor, veți vedea din ce în ce mai multe soluții concepute și aduse pe piață pentru întreprinderile mici, mijlocii și mari, ar trebui să vă așteptați la o abordare diferită a convergenței de la noi. Fără a dezvălui acum, evident, prea multe detalii, sper să veniți la mine peste șase luni și să-mi spuneți – da, asta este ceva nou, piața nu a mai operat în acești parametri până acum. A treia componentă: ar trebui să vă așteptați ca interacțiunea cu Vodafone prin toate activele noastre digitale să devină semnificativ mai bună decât ceea ce este astăzi. Acestea ar fi cele trei lucruri unde vom putea fi evaluați, la sfârșitul anului, după ceea ce am livrat.”

Cum va fi însă implementat acest plan? Care sunt pașii în continuare și cum se va asigura șeful Vodafone că întreaga echipă trage în aceeași direcție. Nu este un plan decis de „cei de sus” pe care apoi pur și simplu îl transmitem mai departe cu cerința de a fi pus în practică, ci este un plan cu care vrem să convingem, să-i atragem pe oameni, afirmă Kanaris. „Obligația și sarcina mea este să povestesc – să fac storytelling. Trebuie să spun povestea tuturor, pe plan intern. Sper să-i conving pe cei mai mulți dintre colegii mei să urmărească povestea, așa că trebuie să creez o poveste pe care oamenii să o poată înțelege, cu care oamenii să se relaționeze, de care oamenii să se simtă inspirați. Aceasta este a șasea lună în companie, iar cea mai mare parte a timpului mi-am petrecut-o fie vorbind cu clienții sau personalul de vânzări sau personalul din callcenter, fie având întâlniri interne, în modul de ascultare, doar pentru a înțelege care este punctul nostru de plecare. Acum că avem noul nostru plan strategic, este rândul nostru să ne întoarcem și să spunem – OK, v-am auzit, v-am înțeles, aceasta este ceea ce credem că este cea mai bună cale de urmat. Modul în care o facem nu este un plan de sus în jos, luați-l sau lăsați-l, este de fapt un set de idei pe care le vom discuta cu organizația, vom verifica dacă are sens cu organizația și urmează să lucrăm la plan împreună cu organizația. Următoarele șase luni pentru mine sunt legate de comunicare, finalizare, perfecționare și asigurare că toată lumea înțelege unde trebuie să mergem ca business. După aceea, totul este despre a ne asigura că avem dorința, pasiunea și ceea ce eu numesc o execuție neobosită vor fi acolo. La fel ca și rezistența, ritmul de lucru și așa mai departe. Când există o asemenea călătorie de transformare, există întotdeauna cei care cred în ea și cei sceptici. Sarcina mea este să încerc să conving și să convertesc cât mai mulți dintre sceptici, pentru că eu cred că cu cât ai mai mulți oameni alături de tine, cu atât execuția și călătoria vor fi mai bune.”

Cine este Achilleas Kanaris, noul CEO al Vodafone România?

♦ Este parte a grupului Vodafone din 2009, prima subsidiară în care a lucrat fiind cea din Grecia, unde a ajuns în cinci ani în poziția de director.

♦ A preluat la 1 iulie 2021 poziția de CEO al Vodafone România, una dintre cele mai mari companii din economia locală

♦ În ultimii ani a condus proiecte importante de integrare fix-mobil, achiziții și revitalizarea businessului din zona consumer.

♦ A urmat un masterat în inginerie la Imperial College London și un MBA la Massachusetts Institute of Technology (MIT) – Sloan School of Management.

Am vorbit, poate prea mult, despre viitor astfel că începem să ducem discuția cu noul șef al Vodafone România și despre prezent, despre ceea ce a constatat cu proprii ochi după primele șase luni petrecute aici. Puterea și poziționarea brandului sunt extraordinare, spune Kanaris. „Unul dintre lucrurile care mi-au devenit foarte clare după vizitele mele în țară și, de asemenea, vorbind cu o mulțime de oameni, inclusiv clienți, este poziționarea fantastică a mărcii pe care o avem. Toată lumea înțelege și apreciază brandul. Ceea ce este un punct de plecare fantastic, pe care este fundamental să îl ai pe piață. În ceea ce privește poziționarea noastră din punct de vedere comercial, cred că am făcut o treabă foarte bună până acum, ca un operator prezent doar pe segmentul de telefonie mobilă. Ne-am menținut o cotă de piață foarte importantă, cu o performanță foarte bună în ceea ce privește veniturile pe client. Totuși, avem o mare oportunitate, care este jocul serviciilor convergente fix-mobil.”

Oportunitatea de a vinde asemenea pachete de servicii este cea care a determinat grupul Vodafone, într-un final, după mulți ani de tatonări, să cumpere în 2018 afacerile gigantului american UPC din mai multe piețe europene, inclusiv România. La data anunțului, în 2018, UPC avea pe plan local 0,9 milioane de clienți pe cablu TV, 0,6 milioane de clienți pe net fix, alte 0,6 milioane de clienți pe telefonie fixă și o rețea fixă care acoperea circa 3 milioane de gospodării. Aprobarea pentru tranzacție a venit în 2019 iar în România cele două entități au devenit legal una singură în 2020.

Noul șef al Vodafone România vorbește deschis despre subiectul integrării UPC – verdictul fiind, pe scurt, unul simplu: mai sunt multe de făcut, chiar și după atâta timp. „Am cumpărat UPC acum aproape 2 ani și nu cred că am finalizat cu succes proiectul dintr-un punct de vedere – deoarece cota noastră de piață în zona de servicii fixe este foarte mică, iar serviciile fixe sunt o piață în creștere. Piața de servicii de internet fix de mare viteză este în creștere. Văd deci mult potențial pentru noi de a crește. După fuziunea cu UPC nu am capturat încă la potențialul maxim această oportunitate de creștere, deci mai avem de lucru în această direcție.”

Vodafone nu oferă date exacte despre numărul de clienți TV din România, dar cifrele despre zona de net fix – circa 0,7 milioane de clienți la finele lunii septembrie 2021, arată că, într-adevăr progresul nu a fost unul puternic față de perioada UPC, exact așa cum spune și Kanaris.

Lăsăm deoparte, pentru moment, peisajul competițional de pe piață pentru a-l întreba pe șeful Vodafone cum evaluează per ansamblu piața locală și calitatea serviciilor furnizate. „În ceea ce privește calitatea serviciilor și a infrastructurii, România este una dintre cele mai bune piețe din Europa. În special pe segmentul de mobil, România a fost întotdeauna în vârful industriei din punct de vedere al investițiilor în noi servicii – aceasta este o abordare clasică pentru Vodafone, este în logica noastră, în ADN-ul nostru să procedăm astfel. Și nu facem niciodată compromisuri pe unele piețe. Când vine vorba dacă ar trebui să investim mai întâi în Germania sau în România, pe 5G sau 4G sau 3G, punctul de vedere al Vodafone este simplu: vrem ca serviciile să fie la aceeași calitate în toată Europa. Nu facem distincție între piețe. Și cred că România a beneficiat de această foame a Vodafone de a investi continuu. Am investit peste 5 miliarde de euro de când am lansat serviciile aici, iar achiziția UPC este o altă dovadă a apetitului nostru de a continua să creștem și să investim în business.”

Cu aproape două decenii de experiență în spate în telecom, Achilleas Kanaris nu ezită să-și spună verdictul nici despre cum arată „business case-ul” pentru piața de telecom din România: pe scurt, lucrurile nu pot continua la fel în viitor, spune el. „Avem o concurență extremă pe comunicații mobile, siuație care cred că pe termen scurt, după părerea mea, aduce beneficii consumatorilor, dar pe termen lung dăunează pieței, pentru că pe măsură ce marjele de profit sunt mai strânse, și prețurile scad, din păcate costurile materiilor prime nu o fac. Costul materiilor prime în lumea telecomunicațiilor este reprezentat de taxele de spectru, de banii pe care îi plătim furnizorilor noștri de hardware care ne permit să avem toată această infrastructură de rețea funcțională. Avem această situație de incertitudine în care există o inflație a costurilor de intrare și există o deflație a prețurilor pentru serviciile noastre. Acest lucru nu este sustenabil, după părerea mea. Dacă industria nu se desprinde de acest tipar, nu cred că veți mai vedea în viitor nivelul de investiții care a fost atras istoric în România.”

Achilleas Kanaris: „Alături de echipa executivă, de Consiliul de Administrație am elaborat un plan strategic pentru evoluția businessului pentru următorii cinci ani. Personal, sunt extrem de încântat de acest lucru, deoarece este un plan cu adevărat transformator. Dacă reușim să realizăm acest lucru, dacă reușim să livrăm cu succes ceea ce am visat noi ca echipă de management, Vodafone va arăta foarte diferit de ceea ce este astăzi, în următorii cinci ani.

Înainte de a asculta cum privește noul șef al Vodafone România situația de pe piața locală de telecom, să trecem în revistă datele fundamentale ale industriei. Într-un an de zile operatorii de comunicații și servicii de retransmisie TV facturează circa 16-17 mld. lei (aproximativ 3,3 mld. euro) doar pentru servicii (fără echipamente), iar principalele segmente generatoare de venituri sunt telefonia mobilă (6 mld. lei), serviciile de net fix și mobil (5 mld. lei) și serviciile TV (2 mld. lei), conform datelor ANCOM.

Pe piața de telefonie mobilă principalii concurenți sunt Orange (37,7% din piață) și Vodafone (29,2%), iar pe piața de net fix este vorba de RCS&RDS Digi (61,2%), Telekom Fix (17%) și Vodafone (12,1%) în timp ce pe net mobil principalii jucători după numărul de conexiuni sunt Orange (38,6%) și Vodafone (24,9%), conform datelor ANCOM valabile la jumătatea anului 2021. Potrivit aceleiași surse, pe piața de servicii TV principalii jucători sunt RCS&RDS / Digi (63,3%), Telekom Fix (13,7%) și Vodafone (11,3%). Din iunie 2021 lucrurile au mai evoluat însă, pentru că francezii de la Orange au primit unda verde pentru a prelua businessul fix al Telekom, respectiv aproximativ 2 milioane de abonamente la net fix și TV și câteva sute de mii de abonați la telefonia mobilă. Consolidarea vine după ce germanii de la Deutsche Telekom au luat decizia de a vinde pe bucăți afacerea din România după mai mulți ani în care au avertizat mai mult sau mai puțin discret că vor face acest lucru, acuzând prețurile mici și deteriorarea marjelor de profit.

În România, cotele de piață ale operatorilor sunt binecunoscute și mai trezesc cu greutate discuții aprinse, chiar și în cazul valorilor atinse de grupul local RCS&RDS Digi pe piețele cheie de servicii TV și net fix. Noul venit de pe piață, Achilleas Kanaris spune însă, foarte direct că situația este, și cităm, „atipică”. „Pe partea fixă, România este o piață foarte atipică. Am fost până acum pe patru piețe din Europa – Marea Britanie, Grecia, Albania, acum aceasta este a patra – și este o piață a extremelor. Avem practic un monopol pe piața de servicii de internet fix de mare viteză și pe piața TV. Am văzut pe alte piețe modul în care jucătorii dominanți au fost reglementați în mod eficient – un exemplu pe care vi-l pot da este grupul OTE în Grecia, unde OTE este reglementată și oferă acces en-gros la rețeaua sa la un preț reglementat pentru a permite dezvoltarea concurenței pe piață. Piața din România continuă să rămână nereglementată, în ciuda faptului că avem un jucător care are o cotă de piață de peste 65% pe segmentul de internet fix. Așa că îmi fac griji pentru această piață și despre modul în care va evolua această piață.”

Dar ce ar trebui să se întâmple pe acest subiect, al poziției dominante a Digi? Ce ar trebui să facă ANCOM și/sau Consiliul Concurenței? „Este un subiect sensibil. Nu pot oferi un sfat, pentru că ar veni de la CEO-ul Vodafone. Tot ce le cer autorităților de reglementare este să se uite la ceea ce s-a întâmplat peste tot în Europa. Există o Asociație Europeană a Autorităților de Reglementare, există multe discuții cu Comisia Europeană, există un schimb de idei intens. Autoritățile au la îndemână multe seturi de instrumente pentru a stabiliza piața. Ce se poate întâmpla în continuare? Rezultatul reglementării nu poate fi ca un jucător să ajungă la o cotă de piață de 100%. Nu cred că acesta este rezultatul corect. Toată lumea susține existența unei concurențe mai mari, iar când există mai multă concurență atunci toți jucătorii au poziții mai echilibrate pe piață. În acest moment piața din România este o piață dezechilibrată. Eu pot indica doar ceea ce se vede. Remediul specific ar trebui să fie decis de autoritățile de reglementare.”

De ce ar fi nevoie de reglementări, și de ce reprezintă un pericol cota de piață dominantă a Digi? „Trebuie să te uiți la istorie pentru a înțelege care sunt pericolele și de ce logica Comisiei Europene în ultimii 30 de ani de dezvoltare de pe piața de telecomunicații a fost întotdeauna una de a se asigura că există suficientă concurență. Dacă situația continuă așa cum este, există un scenariu în care această companie devine un monopol pe piețele de internet fix și pe TV. Vă ofer un exemplu tipic, legat de costul pe care îl plătim furnizorilor de conținut pentru abonații noștri. Din cauză că natura contractelor pe care noi le semnăm cu furnizorii de conținut este una care favorizează jucătorii de scară mare, costul pe abonat pe care Digi îl plătește este mai mic de o jumătate decât costul pe care îl suportăm noi sau Orange sau oricare alt jucător de dimensiune redusă. (…)  jucătorul dominant sau jucătorul care rămâne are luxul de a stabili atât prețul, cât și nivelul calității serviciilor. De fapt, asta s-a întâmplat – dacă te uiți la piața de telecomunicații în urmă cu 30 de ani, calitatea serviciilor a fost destul de slabă, pentru că pe majoritatea piețelor exista jucătorul dominant. (…) Aceasta e temerea mea. O premonopolizare a pieței, acesta este lucrul care mă îngrijorează, iar România este un caz extrem, dar există dovezi ale unor astfel de situații și pe alte piețe. Așadar aceasta este o conversație serioasă care se poartă la nivel european.”

În acest context, ceea ce se întâmplă la nivel de reglementare va determina și modul în care va evolua per ansamblu piața de telecom din România, pe masă fiind, în opinia lui Achilleas Kanaris, două scenarii – unul în care piața rămâne fixată pe un război al prețurilor ceea ce ar duce la deteriorarea calității serviciilor și infrastructurii și un altul în care, din contră rețelele de telecom ar deveni coloana vertebrală a eforturilor de digitalizare a economiei. „În ceea ce privește cadrul de reglementare, exista o inclinatie pentru a interveni, ceea ce este un lucru bun, dar vreau să văd mult mai mult o înclinație de a interveni cu o viziune strategică. Intervenția nu poate fi un lucru pe termen scurt. Intervenția ar trebui să fie consecința unei gândiri pe termen lung. Acesta este obiectivul reglementării. Acesta este motivul pentru care mandatul autorităților de reglementare este unul mai lung. Aș aprecia foarte mult o conversație strategică sinceră cu autoritățile pentru a ne ajuta să înțelegem ce piață ne dorim să avem peste câțiva ani și să lucrăm împreună și să decidem cum putem implementa această viziune asupra pieței. Privind spre viitor, piața din România poate evolua în două direcții extrem de diferite. Văd o piață uimitoare care este platforma de digitalizare a țării sau văd o piață în care de fapt ne concurăm până ajungem la niște costuri marginale, oprim investițiile, nu vedem o evoluție a 5G, nu vedem o continuă creștere a ratei de penetrare a rețelelor de internet ultrarapide. Ambele scenarii de evoluție a pieței au o foarte mare probabilitate să devină realitate, în opinia mea. Aceasta este evaluarea mea.”