Consiliul Fiscal, verdict tăios despre proiectul de buget din 2023: Deficitul bugetar ajunge la 6,8% din PIB și în 2024 deficitul va fi de 6,4% din PIB pe actuala construcție bugetară

Consiliul Fiscal apreciază că deficitul bugetar va ajunge la 6,8% din PIB în 2023, față de 5,9% din PIB, cât apreciază guvernul că va fi, în suita de documente aferente legii bugetului de stat pe 2024. Anul viitor, guvernul spune că deficitul va fi de circa 5% din PIB, în vreme ce Consiliul Fiscal este de părere că, pe actuala construcție bugetară, deficitul va ajunge la circa 6,4% din PIB.

„Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informațiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorități și ipoteza că nu se va proceda la o reducere forțată de cheltuieli”, este de părere Consiliul Fiscal. 

Consiliul Fiscal este un organ consultativ care are, conform legii, obligația de a emite opinii asupra deciziilor fiscal-bugetare ale guvernului.

Concluziile principale ale Consiliului Fiscal în opinia asupra Bugetului de stat:

Cea mai acută problemă a României (alături de deficitele externe și slăbiciuni instituționale) este deficitul bugetar care, în 2023, a rămas în jur de 6% din PIB. România este sub incidență procedurii de deficit excesiv și are, probabil, cel mai mare deficit structural în UE.  Corecția deficitului trebuie făcută, în principal, pe partea de venituri. Într-un stat al UE cu venituri fiscale extrem de joase, cca. 27% din PIB, când media, în UE, este de peste 40% din PIB, cu subfinanțare masivă și cronică a educației și sănătății publice, cu evaziune fiscală și evitare a plații taxelor și impozitelor aproape instituționalizate, cu un decalaj la colectarea de TVA de peste 36% față de media din UE de cca. 5%, aceasta este alternativa de bun-simț, logică. 

România trebuie să cheltuiască mai eficient și de aceea sunt necesare spending reviews, cum se fac în OCDE. Pentru 2023 au fost elaborate asemenea analize pentru sănătate și educație. 

 Măsurile fiscale, adoptate de Guvern în 2023, ar avea un impact de cca. 1% din PIB în 2024. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câțiva ani. 

 Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechități flagrante, pentru a ține cont de îmbătrânirea populației. Dar impactul pe termen imediat și mediu este sever, mărește deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente. 

 Este nevoie de continuarea reformei fiscale. Trebuie combătute fără menajamente evaziunea fiscală și optimizările fiscale. Reforma fiscalității implică și reforme privind piața muncii, care este puternic distorsionată. 

 Banii europeni pot atenua efectul contracționist, inevitabil al corecției deficitului bugetar.  Nerealizarea unei ajustări credibile, substanțiate prin măsuri transparente, care corectează neajunsurile existente ale cadrului fiscal actual (regresivitate / evaziune fiscală mare, determinată și de legislația defectuoasă, dar și de arhitectura instituțională ineficientă) poate duce la evoluții dezordonate ale economiei. 

 Cele mai recente date privind execuția bugetară a anului 2023 arată că deficitul bugetar cash ar depăși cu 39-40 mld. lei ținta stabilită prin bugetul inițial (4,4% din PIB), ajungând în apropierea nivelului de 6,8% din PIB. Însă, în contextul subexecuției semnificative a cheltuielilor de capital, există premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 să se situeze în jurul valorii de 6% din PIB. 

 Construcția bugetară pentru anul 2024 are în vedere o țintă de deficit bugetar cash de 5,0% din PIB, reprezentând o diminuare cu 0,94 pp din PIB, față de nivelul estimat de MF pentru anul 2023 (5,94% din PIB). Nivelul corespunzător al țintei de deficit bugetar ESA 2010 pentru anul 2024 este de 4,9% din PIB. 

 Privind includerea ex-ante în proiecția bugetară a unor venituri ipotetice de 19 mld. lei, provenite din ameliorarea dorită a eficienței colectării / digitalizarea ANAF, CF nu le poate lua în considerare în virtutea principiului prudenței. În consecință, CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 mld. lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget. 

 Evoluția în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este cu precădere rezultatul majorării cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistență socială și altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subvențiilor, a altor transferuri și a cheltuielilor cu bunuri și servicii. 

 CF apreciază ca probabil un necesar suplimentar de alocări bugetare de circa 4,5 mld. lei la nivelul cheltuielilor cu bunuri și servicii și cu asistența socială, reprezentând circa 0,26% din PIB. 

 Pe baza unei abordări prudente a veniturilor și cheltuielilor, CF apreciază construcția bugetară pentru anul 2024 drept compatibilă cu un deficit cash în jurul valorii de 6,4% din PIB. Evaluarea privind deficitul cash are în vedere informațiile de care a dispus CF, incertitudini privind forma finală a măsurilor adoptate de autorități și ipoteza că nu se va recurge la o reducere forțată de cheltuieli. 

 În aceste condiții, CF semnalează existența unor riscuri majore cu privire la procesul de consolidare, potrivit construcției bugetare actuale. 

 Conform cadrului fiscal-bugetar proiectat pe termen mediu, consolidarea bugetară în perioada 2025-2027 este realizată exclusiv pe partea de cheltuieli, ponderea veniturilor bugetare în PIB indicând un trend descendent în perioada analizată.

 CF a subliniat în opiniile și analizele sale că ajustarea macroeconomică și consolidarea fiscală au nevoie de o creștere semnificavă a veniturilor fiscale. 

 CF a subliniat în mod constant în rapoartele și opiniile sale faptul că pentru România fondurile europene reprezintă o resursă financiară cheie a dezvoltării economice. 

 CF apreciază că, în absența unor polici suficient de concrete și credibile care să sprijine realizarea consolidării fiscal-bugetare pe termen mediu pe partea de venituri, dar și creșterea gradului de colectare, balanța riscurilor este clar înclinată în direcția înregistrării unor deficite mai ridicate decât cele preconizate de cadrul fiscal