Consiliul Fiscal susține că propunerea de consolidare fiscală doar prin tăierea de cheltuieli nu este posibilă. Consiliul Fiscal: Trebuie lărgită baza de impozitare. Trebuie îngustate excepțiile de la plata taxelor

Premierul Florin Cîțu, un om politic liberal venit din mediul bancar spune, în propunerea de buget pe 2021 pe care a agreat-o, că deficitul bugetar aflat în 2020 la aproape 10% din PIB, va fi dus la 7,2% din PIB în acest an, prin reducerea cheltuielilor și va ajunge la sub 3% la finalul mandatului său. Daniel Dăianu un economist care a lucrat multă vreme în mediul ban­car, acum pre­ședinte al Consiliului Fiscal spune însă: o astfel de consolidare fiscală nu este posibilă doar prin constrângeri financiare.

Consiliul Fiscal – care este chemat să-și spună punctul de vedere asupra legislației fisca­le din România – arată, în opinia asupra pro­iectului legii bugetului pentru 2021 – că intenția consolidării fiscale inițiată de guvern este lăudabilă, dar că ea nu poate fi efectuată doar prin tăieri de cheltuieli. Documentul Consiliului Fiscal publicat joi vorbește de o majorare a „bazei de impozitare“ și sugerea­ză o eliminare a nișelor fiscale, nișe care au ajuns în România o normă, nu o excepție.

Economia a căzut în 2020 cu 3,9%, o veste bună, având în vedere drama din jur. Consiliul Fiscal apreciază, sub semnătura lui Daniel Dăianu că trăim cea mai mare cădere de la „Marea recesiune“ încoace: „Șocul economic al pandemiei este mai puternic decât cel provocat de Marea Recesiune. Marea Închidere (Lockdown) a condus la o scădere dramatică, de două cifre, a PIB în cele mai multe țări din Uniunea Europeană (UE) în trimestrul II din 2020.“.

Însă, adaugă sursa citată: „Trimestrul III a consemnat o revenire puternică a activității economice. Pentru tot anul 2020 scăderea economică la nivelul UE este estimată de CE la circa 6,3% din PIB“.

Scăderea economică în România cauzată de pandemie a fost de 3,9% din PIB, în timp ce creșterea PIB în 2021 este prognozată de Comisia de Prognoză la 4,3%.

Consiliul Fiscal estimează, la rându-i, o creștere economică în acest an de 4-5%, având în vedere că nu știm cum va evolua pandemia. Bugetul a putut suporta o parte din aceste cheltuieli nepre­văzute, dar Consiliul Fiscal amintește că va veni vremea în care regulile fiscale, sus­pen­date în această perioadă de mare sufe­rință vor fi rein­troduse, iar o corecție este inevitabilă.

„Deși regulile fiscale au fost suspendate în UE în 2020 cu prelungire a derogării și în 2021, o corecție macroe­co­nomică este inevi­tabilă în România pentru a controla deficitele în anii ce vin. Din acest punct de vedere, construcția bugetului pentru 2021, care țintește un deficit cash de 7,16% din PIB, semnalează o modificare de abordare a politicii fiscale/bugetare. Este drept că în perioada 2021-2022 politica bugetară continuă să fie pro-ciclică în raport cu output gap-ul economiei (distanța față de PIB potențial), dar această situație este inevitabilă în condițiile necesității de a limita deficitele.“

Sursa citată arată că intervalul 2021-2024, potrivit documentelor MFP, se proiectează o corecție a deficitelor (cash, ESA și structural):

„Se intră într-o altă filozofie de construcție a bugetului public din pers­pectiva sustenabilității finanțelor publice, evitarea dezechilibrelor interne și externe majore“.

Aceste spuse sunt mai degrabă o laudă decât o critică, iar faptul că Guvernul și Consiliul Fiscal „cad la pace“ pe un astfel de subiect este un lucru foarte rar. „Corecția graduală a deficitului bugetar corespunde unei atitudini raționale, care permite consolidarea revenirii economiei ce a fost amorsată la finalul anului 2020“, spune documentul Consiliului Fiscal.

Apele se despart însă la un moment dat.

„Un factor important ce a determinat evoluția ascendentă a deficitului structural este reprezentat de creșterea puternică a chel­tu­ielilor de personal și a celor cu asistența socială pe parcursul ultimilor ani“. Aici po­vestea se complică: 94% din veniturile fiscale, în 2020, s-au dus spre cheltuielile de personal și cele cu asistența socială (inclusiv pensiile).

Ceea ce sugerează însă Consiliul Fiscal nu este că cheltuielile cu pensiile, de pildă, sunt prea mari, ci că veniturile statului sunt prea mici.

„Fragilitatea poziției finanțelor publice la finele anului 2020 este evidențiată și de nivelul redus al veniturilor fiscale, inclusiv contribuții de asigurări (25,3% din PIB), și al veniturilor bugetare (31% din PIB), aceste valori fiind printre cele mai mici consemnate la nivelul UE“.

Așadar, avem cheltuieli mari și venituri mici, de aici deficite mari și o creștere a datoriei publice ajunsă la 45% din PIB, cu zece puncte peste nivelul din 2019.

România nu poate continua așa, prin urmare o consolidare fiscală nu poate fi evitată în anii ce vin. Cum o faci? Aceasta este problema gravă. Nu o poți face doar din tăieri de cheltuieli pentru că, așa cum arată analiza Consiliului Fiscal, majoritatea acestora înseamnă salarii și pensii. Are cineva curajul să mai taie salariile? „Consiliul Fiscal apreciază drept fezabilă atingerea țintei de deficit bugetar în anul 2021, atât potrivit metodologiei cash, cât și europene“ spune documentul citat, dar, adaugă: (…) este îngrijorător faptul că, potrivit Strategiei Financiar Bugetare, veniturile bugetare sunt proiectate să rămână la nivelul de 31% din PIB la finalul intervalului 2021-2023“.

Reducerea deficitului bugetar potrivit me­todologiei naționale în perioada 2022-2024 cu 4,4 pp din PIB (de la 7,2% la 2,9%) este pre­vizionată de MFP să se realizeze aproape ex­clusiv prin intermediul cheltuielilor bugetare.

Mai precis, cea mai mare parte a ajustării are drept surse reducerea ponderii în PIB a cheltuielilor de personal (cu 1,9 pp), a celor cu bunuri și servicii (cu 0,8 pp) și a celor cu asistența socială (cu 1,3 pp).“

În opinia Consiliului, o ajustare de 4 pp din PIB a deficitului bugetar pe seama celor trei categorii de cheltuieli menționate mai sus nu este realistă.

Așadar, Consiliul Fiscal arată că o ajustare efectuată numai pe partea de cheltuieli „este foarte dificilă și este improbabil ca reducerea deficitului bugetar pe această cale să depășească 2,5 pp din PIB“.

„Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în intervalul 2021-2024 în absența creșterii semnificative a veniturilor bugetare. Aceasta ar putea proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării, lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale și a concurenței fiscale neloiale și optimizarea ratelor de impozitare/taxare“.

Aici este problema mare pentru care niciun guvern nu a avut o rezolvare. Este ușor să spui „lărgirea bazei de impozitare“ care înseamnă, de fapt noi impozite. Este ușor să spui „îngustarea excepțiilor“ care înseamnă închiderea nișelor fiscale pentru IT sau pentru construcții. Este ușor să spui. Greu este să faci.

AmCham: Guvernul care va reuși să crească gradul de colectare la buget va rămâne în istoria economică a României

► Camera de comerț româno-americană a comentat pe marginea propiectului de buget pe 2021, pus în dezbarere publică. Potrivit analiștilor AmCham, proiectul bugetului arată lucruri bune pentru că el sugerează o prudență în zona de cheltuieli directe și pare ceva mai generos cu cheltuielile de investiții.

► „Investițiile sunt destinate infrastructurii, sănătății și educației, domenii pe care AmCham România le consideră esențiale, și care credem că ar fi putut beneficia chiar de alocări suplimentare. Desigur, sperăm ca aceste ambiții să fie însoțite de creșterea capacității de execuție administrativă, capitol la care România are potențial semnificativ de ameliorare“.

► Și, mai spune AmCham: „(…) pe zona de venituri, creșterea gradului de colectare rămâne o promisiune facută de numeroase guverne, dar care nu a fost încă realizată, ceea ce ne face să credem că guvernul care va reuși această performanță va rămâne în istoria economică a României“.

► Majorarea gradului de colectare a veniturilor fiscale, prin modernizarea și digitalizarea administrației fiscale, reducerea economiei informale, absorbția fondurilor UE, dar și consolidarea fiscală rămân cheia avansului economic, spun analiștii AmCham.