Consiliul Fiscal RESPINGE schimbarea Codului Fiscal: Ar genera deviații mari față de țintele bugetate

“Estimările Consiliului fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referință de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluțiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce privește consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010. Asemenea evoluții sunt în flagrantă contradicție cu principiile și regulile fiscale instituite de LRFB (Legea Responsabilității Fiscal-Bugetare – n.r.), precum și cu tratatele de guvernanță fiscală la nivel european al căror semnatar România este”, se arată în opinia Consiliului asupra proiectului de revizuire a Codului Fiscal.

Organizația estimează că majorările deficitului efectiv relativ la scenariul de bază ca efect al măsurilor introduse ar fi de circa 14,8 miliarde lei în 2016, 13,2 miliarde lei în 2017, 22,5 miliarde lei în 2018 și 27,8 miliarde în 2019, incluzând veniturile recuperate, ceea ce reprezintă echivalentul a 2%, 1,7%, 2,7% și respectiv 3% din PIB-ul (mai ridicat) care ar prevala în ipoteza aplicării măsurilor.

Definind scenariul de bază ca fiind caracterizat de deficite efective de 1,1% din PIB în 2016 și 2017 și de deficite efective consistente cu un deficit structural de 1% în anii 2018 și 2019, deficitele efective care ar prevala în urma adoptării proiectului noului Cod Fiscal ar fi de 3,1% din PIB în 2016, 2,7% din PIB în 2017, 3,5% din PIB în 2018 și 3,7% din PIB în 2019, arată Consiliul Fiscal.

Nivelul corespunzător al deficitului structural este estimat astfel a fi de 3,2%, 3,3%, 4,7% și 5,5% din PIB potențial în 2016, 2017, 2018 și, respectiv, 2019.

“Acesta echivalează cu o deviație de proporții și în continuă creștere de la obiectivul pe termen mediu (MTO) – la finele intervalului nivelul deficitului structural revine în imediata apropiere a celui consemnat la finele anului 2010 (de 5,8% din PIB potențial potrivit estimărilor Comisiei Europene). De asemenea, calculele Consiliului fiscal indică situarea peste limita de 3% statuată de Pactul de Creștere și Stabilitate pe aproape întreg intervalul considerat (excepția constituind-o anul 2017), ceea ce ar implica reintrarea României în procedură de deficit excesiv”, se spune în document.

România trebuie să se încadreze într-o limită de deficit efectiv de 3% din PIB, iar până la finele acestui an trebuie să realizeze convergența către un deficit structural de 1% din PIB.

Estimările Consiliului fiscal au luat însă în considerare acordul politic de majorare a cheltuielilor de apărare până la un nivel de 2% din PIB pentru o perioadă de cel puțin 10 ani începând cu anul 2017 (de la un nivel de circa 0,8% la finele anului 2013) sau reacția potențială a piețelor financiare la o deteriorare permanentă de proporții a poziției structurale a finanțelor publice ale României.

Opinia relevă că respectarea țintei de deficit structural în condițiile adoptării unor măsuri permanente de relaxare fiscală (așa cum sunt reducerile de taxe din proiectul Codului Fiscal) implică necesitatea adoptării unor măsuri structurale compensatorii care să fie de asemenea de natură permanentă, precum reduceri/înghețări de cheltuieli comparativ cu scenariul de bază, creșteri de taxe sau creșteri de eficiență a colectării.

Proiectul Codului Fiscal prevede înregistrarea unor deficite la buget (efecte nete de runda întâi) de 16,4 miliarde lei în 2016, 16,8 miliarde lei în 2017, 28,7 miliarde lei în 2018 și 37 miliarde lei în 2019, impactul fiind compensat de efectele de runda a doua (provenind din creșterea economică adițională rezultată), precum și din încasările suplimentare preconizate ca urmare a implementării de către ANAF a măsurilor structurale de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare și de creștere a gradului de conformare voluntară, atât la declarare cât și la plată.

Efectele provenite din creșterea economică suplimentară sunt evaluate de Guvern la circa 7 miliarde lei în perioada 2016-2017, 10,6 miliarde lei în 2018 și 18 miliarde lei în 2019, la care se vor adăuga încasările suplimentare ale ANAF de circa 14 miliarde lei în 2016 și aproximativ 18 miliarde lei anual în perioada 2017-2019.

Consiliul fiscal consideră drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor și impozitelor pe care aceasta le prevede și excesive estimările guvernamentale cu privire la cuantumul veniturilor generate de creșterea economică suplimentară determinată de măsurile de relaxare fiscală. Acestea implică un grad de recuperare de aproape 50% a pierderilor de venituri din efecte de runda întâi, atât la nivelul anului 2016, cât și la finele anului 2019.

“Este imposibil de reconciliat un asemenea nivel al veniturilor suplimentare cu niveluri rezonabile și plauzibile ale multiplicatorului fiscal (ce descrie avansul PIB ca răspuns la diminuarea veniturilor bugetare ca urmare a reducerii impozitelor, ambele în valori absolute) și ale elasticităților principalelor categorii de venituri la modificarea PIB”, se precizează în opinia exprimată.

Consiliul Fiscal notează că efectele de runda a doua sunt relevante din perspectiva respectării țintei de deficit structural doar în proporția în care creșterea economică suplimentară generată se regăsește la nivelul PIB potențial, ceea ce este puțin probabil să se întâmple într-o măsură semnificativă, mai ales dat fiind faptul că reducerea impozitării consumului reprezintă partea cea mai consistentă în pachetul de măsuri discreționare cuprinse în noul Cod Fiscal.

Câștigurile de eficiență în colectarea taxelor și a impozitelor și în cheltuirea banului public constituie o sursă validă de spațiu fiscal, însă acesta trebuie să fie folosit în mod prudent și gradual, fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice a căror prezervare reprezintă un ingredient esențial al unui proces sustenabil de convergență reală.

“Este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporții în condițiile în care poziția ciclică a economiei este estimată de către Comisia Europeană a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) în anul 2016. România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apăsând pe accelerație în faza de expansiune a ciclului economic și riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune”, se mai spune în document.

Proiectul noului Cod Fiscal și cel al Codului de Procedură Fiscală au fost aprobate, miercuri, de Guvern.

Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile și serviciile, de la 24% în prezent la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 și la 18% din 2018, și extinderea, tot de anul viitor, a listei produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, pește, lapte și pâine la animale vii și păsări vii, din specii domestice, ouă de păsări, legume, fructe comestibile și preparate din acestea, precum și pentru accesul la evenimentele sportive.

Mai sunt prevăzute introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părți de clădire și terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016, stabilirea unei cote de impozitare diferențiate a microîntreprinderilor, în funcție de numărul de salariați, de 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariați inclusiv, 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat, 3% + 1.530 lei trimestrial pentru microîntreprinderile care nu au salariați și 3% pentru microîntreprinderile aflate în dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, nedesfăsurarea de activități, majorarea pragurilor pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, la 75.000 euro din 2017, 85.000 euro din 2018, 100.000 euro din 2019.â

Proiectul Codului Fiscal mai prevede reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, educerea cotei de impozit pe venit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, reducerea cotei de impozit pe veniturile obținute din România de nerezidenți de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorină, benzina fără plumb și benzina cu plumb), reașezarea nivelurilor accizelor pentru alcool și băuturile alcoolice, eliminarea din sfera de impozitare atât a țițeiului din producția internă, cât și a produselor care în prezent se regăsesc la Capitolul II „Alte produse accizabile” (cafea, bijuterii, confectii din blănuri, autoturisme etc.), eliminarea impozitului pe construcții speciale începând cu 1 ianuarie 2016.

Cotele de contribuții de asigurări sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, și la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nu vor mai scădea din ianuarie 2017, cum era prevăzut în proiectul din luna februarie, ci de la 1 ianuarie 2018.

Documentul menține celelalte prevederi, și anume introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016, introducerea obligației de plată a CAS și CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri, majorarea sumei neimpozabile lunare avute în vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii începând cu 1 ianuarie 2016.

Consiliul Fiscal este o instituție independentă, înființată prin legea responsabilității fiscal-bugetare, și compusă din cinci membri cu experiență în domeniul politicilor macroeconomice și bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiți prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naționale a României, Academiei de Studii Economice București, Institutului Bancar Român și Asociației Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

Consiliul Fiscal evaluează proiecțiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influența soldul bugetar, analizează execuția bugetară și măsura în care aceasta corespunde țintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă și viitoare.