Consiliul Fiscal, notă pentru execuția bugetului public: „În România avem o negare a realității bugetare.” Utilizarea fondului de rezervă în locul rectificării bugetare creează un precedent periculos, de la lipsa de transparență în cheltuirea banilor publici la utilizarea discreționară a fondurilor
Consiliul Fiscal (CF), condus de Daniel Dăianu, a emis o notă cu privire la acțiunile recente ale guvernului în privința bugetului general consolidat al României. În opinia CF, utilizarea fondului de rezervă în locul unei rectificări bugetare creează un precedent…
Consiliul Fiscal (CF), condus de Daniel Dăianu, a emis o notă cu privire la acțiunile recente ale guvernului în privința bugetului general consolidat al României. În opinia CF, utilizarea fondului de rezervă în locul unei rectificări bugetare creează un precedent periculos de lipsă de transparență în administrarea banilor publici.
„Utilizarea FRG (fondului de rezervă al guvernului – n. red.), înlocuind de facto rectificări bugetare, creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparență în execuția bugetară până la utilizarea discreționară și accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. Realizarea unor rectificări bugetare propriu-zise era posibilă, chiar dacă situația este foarte dificilă și este nevoie de măsuri urgente de restricționare a cheltuielilor”, scrie CF.
În opinia Consiliului, în România avem o negare a realității bugetare: „nu se înțelege că o corecție de amploare, fie și graduală (în câțiva ani), de la peste 6,5% la 3% din PIB, înseamnă, caeteris paribus, reducere de venituri – este o reducere a absorbției interne de bunuri și servicii. Iar corecția nu se poate face numai pe partea de cheltuieli, dat fiind nivelul foarte jos al veniturilor fiscale și nefiscale.”
Deși guvernul ar trebui, conform angajamentelor publice asumate în acest moment, ca încă din 2024 să ajungă la un deficit bugetar de 3% din PIB, Consiliul Fiscal este de părere că cel mai devreme vom ajunge înapoi la 3% din PIB abia în 2026: „Corecția bugetară către un deficit bugetar de 3% din PIB nu se poate realiza până în 2025, în opinia CF;mai probabilă este finalizarea corecției bugetare în 2026. CF apreciază că măsurile adoptate până în prezent nu sunt suficiente pentru realizarea corecției pe acest orizont de timp, în afară de cazul unei colectări mult mai bune a veniturilor fiscale.”
Nota Consiliului Fiscal vine în contextul în care guvernul nu ar mai face anul acesta o rectificare bugetară, așa cum a făcut în toți anii, ci va echilibra bugetele din fondul de rezervă. De asemenea, pe final de an, guvernul a venit cu mai multe modificări fiscale, de reducere a evaziunii și de economisire pe partea de cheltuieli bugetare. Eforturile sunt ca bugetul să închidă la un deficit măcar de 5,5% din PIB, adică mai mic decât anul trecut, chiar și amânând cheltuieli din ultimele două luni din 2023 pentru primele luni din 2024.
Ce a mai spus Consiliul Fiscal în Nota-poziție privind restrângerea cheltuielilor publice:
Din evaluări ale Consiliului Fiscal, acest deficit, ajuns la 3,55% pe primele 9 luni ale anului în curs, ar atinge cca. 6,5% din PIB (în termeni cash), în 2023, în lipsa acțiunilor de corecție; avem în vedere cheltuieli suplimentare privind salarii, asistență socială, dobânzi etc. față de cele proiectate și încasări inferioare celor din programarea bugetară. Întrucât măsuri de ordin fiscal nu pot avea efect semnificativ în intervalul rămas din 2023, numai limitarea cheltuielilor ar putea să mai diminueze deficitul, să îl aducă sub nivelul de 6% din PIB în metodologie cash.
CF a așteptat rectificarea bugetară și a solicitat, în septembrie a.c., date de la Ministerul de Finanțe pentru a elabora propria opinie. Asistăm acum la adoptarea unei noi ordonanțe – ce vizează bugetul din anul 2023 – care este, în fapt, o rectificare. Ordonanța de Urgență a Guvernului (OUG) nr. 90/2023, care privește limitarea cheltuielilor publice în ultimele 2 luni ale anului, exprimă îngrijorarea față de perspectiva de a depăși deficitul de anul trecut (care a fost de 5,7% în termeni cash, respectiv 6,3% în termeni ESA) în condițiile în care există angajamente ale Guvernului și ținte aferente procedurii de deficit excesiv.
Problemele bugetului public nu s-au atenuat în 2023. În 2022, deficitul ESA a fost de cca. 6,3% din PIB, iar cel cash a fost de 5,7%. Dar defectuoasa construcție a bugetului pentru anul 2023 (pe ambele laturi: venituri și cheltuieli) a făcut ținta de deficit, de 4,4%, nerealistă. CF a menționat în analiza proiectului de buget, în decembrie 2022, un nivel probabil al deficitului pe anul 2023 de 5,7-5,8%. Cheltuieli suplimentare față de proiecție și încasări mai mici (execuția bugetară la 9 luni arată un deficit de 3,55% din PIB) fac ca noi evaluări ale CF să indice că, în lipsa unor acțiuni de corecție, deficitul cash ar fi de 6,5-6,6% din PIB în 2023. De altfel, și Ministrul Finanțelor a vorbit de un deficit de peste 6,5% din PIB în lipsa unor măsuri de corecție.