Consiliul Concurenței transmite CNA că principiul "must carry" ar trebui aplicat și la satelit

Principiul “must carry” este reglementat prin articolul 82 din Legea audiovizualului și le impune operatorilor de cablu să retransmită anumite televiziuni. Acest principiu nu este însă aplicat și în cazul platformelor de satelit (Direct-to-Home/ DTH). Totodată, același principiu le impune și televiziunilor retransmise în pachetul “must-carry” al cabliștilor să fie libere la retransmisie și fără condiționări tehnice și financiare. Acest lucru înseamnă faptul că televiziunile nu mai pot primi bani de la cabliști pentru retransmisie.

CNA a stabilit pe 22 ianuarie 2013 lista televiziunilor “must-carry”, ce trebuie retransmise obligatoriu anul acesta de toți cabliștii din România, conform articolului 82 din Legea audiovizualului numărul 504 din 2002 și Deciziei CNA numărul 72 din 2012.

În lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cabliști în anul 2013 se regăsesc programele Societății Române de Televiziune (TVR 1, TVR 2, TVR 3, TVR News și studiourile teritoriale din Cluj, Craiova, Iași, Târgu-Mureș și Timișoara), dar și TV5, un program inclus obligatoriu în grilele operatorilor de cablu în baza unui acord internațional între România și Franța. De asemenea, în lista televiziunilor obligatorii la retransmisie pentru cabliști în 2013 se regăsesc următoarele televiziuni private, selectate de CNA în ordinea indicelui anual de audiență: Antena 1, Kanal D, Antena 3, Prima TV, Realitatea TV, Național TV, B1 TV, România TV, Antena 2, Favorit TV, Taraf TV, Kiss TV, Euforia Lifestyle TV, Gsp TV, National 24 Plus, U Televiziune Interactivă, Music Channel, TV Neptun, Nașul TV, Transilvania Live, Look TV, H!T Music Channel, TV H2O și Inedit TV.

Consiliul Concurenței (CC) a informat recent, printr-o adresă, Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) că, prin Ordinul președintelui Consiliului Concurenței numărul 921/29.08.2012, a fost declanșată o investigație “care are ca obiect posibila încălcare a articolului 9 din Legea concurenței de către Consiliul Național al Audiovizualului, prin emiterea de către această instituție a Deciziei 72/2012 ale cărei prevederi limitează autonomia comercială a întreprinderilor și stabilește condiții discriminatorii pentru activitatea acestora”.

Adresa de la CC a fost prezentată în ședința de marți a CNA.

Prin respectiva adresă, li se solicită membrilor CNA prezența, în data de 12 decembrie, ora 10.30, la sediul Consiliului Concurenței, în vederea audierii acestora de către Consiliul Concurenței.

Audierea va avea ca obiect dezbaterea pe marginea Raportului asupra investigației privind posibila încălcare a articolului 9 din Legea concurenței de către CNA, prin emiterea de această instituție a Deciziei 72/2012, ale cărei prevederi limitează autonomia comercială a întreprinderilor și stabilește condiții discriminatorii pentru activitatea acestora.

Potrivit lui Petre Dincă, consilier în Compartimentul Reglementări din CNA, “raportul Consiliului Concurenței este rezultatul investigației declanșate ca urmare a două plângeri adresate acestei autorități de către doi distribuitori de servicii”.

Potrivit declarațiilor din cadrul ședinței CNA de marți, cele două plângeri au fost adresate Consiliului Concurenței de societatea RCS&RDS (care deține platforma de satelit Digi TV) și de UPC România (care deține platforma de satelit Focus Sat).

“Motivele invocate vizează în fapt excluderea de la regimul «must-carry» a rețelelor de transmitere prin satelit (DTH) (…) Se are în vedere interpretarea dată dispozițiilor articolului 82 din Legea audiovizualului prin articolul 12 din Decizia CNA numărul 72 din 2012, care se referă la avizul de retransmisie. Articolul 82 exceptează de la regimul «must-carry» rețele care utilizează exclusiv spectrul radio. Această excepție a fost introdusă la sfârșitul anului 2008, printr-o Ordonanță de Urgență care viza transpunerea noii Directive a serviciilor media auduovizuale”, a spus Petre Dincă, precizând că ordonanța respectivă a fost aprobată ulterior printr-o lege.

În articolul 12 din Decizia CNA numărul 72 din 2012 se spune explicit faptul că “lista «must-carry» este aplicabilă distribuitorilor de servicii de programe, cu excepția celor care utilizează pentru retransmisie rețele publice cu acces prin satelit de tip Direct-to-Home (DTH)”.

Petre Dincă a mai spus că CC a solicitat CNA să elimine articolul 12 din Decizia 72/ 2012. De asemenea, potrivit raportului realizat, Consiliul Concurenței consideră că articolul 82 ar trebui reconsiderat și, în acest scop, se va adresa Guvernului și Parlamentului pentru a se iniția o modificare a Legii audiovizualului, a mai spus Petre Dincă.

Petre Dincă a mai spus că, în cadrul investigației sale, CC a chestionat și radiodifuzori care au statut “must-carry”, dar și radiodifuzori care nu au acest statut, “adică atât televiziuni cu plată, cât și fără”. “Concluzia, spune raportul, este că se dorește și aplicarea «must-carry» și pentru DTH ca opinie generală a radiodifuzorilor. Cu toate acestea, însă, în nominalizarea din raport nu observ decât două opinii, cele ale SBS Broadcasting și ale Dogan Media International SA”, a explicat Dincă.

El a mai spus că, în cadrul investigației CC, a chestionat și câteva state europene, între care Olanda și Slovenia, în legătură cu principiul “must carry” din aceste țări.

Pe de altă parte, în ședința marți a CNA, Laura Georgescu, președintele Consiliului, a declarat că Directiva serviciilor media audiovizuale “recomandă o revizuire permanentă a acestui principiu «must carry», în așa fel încât să se poată țină pasul cu dezvoltarea tehnologică”.

La rândul său, prezent la ședința CNA, George Chiriță, director executiv al Asociației Române de Comunicații Audiovizuale (ARCA), a declarat că Legea audiovizualului este cea care prevede că principiul “must carry” nu trebuie aplicat în cazul platformelor DTH.

“Natura excepției rămâne problematică, dar ea există în lege, nu se poate trece peste această situație care persistă din 2008, dar, atâta vreme cât e vorba de lege, trebuie să o luăm în considerare. Viziunea Curții Constituționale care încearcă să rezolve situația eliminând obiectul acestei restricții este neinspirată, pentru că se lipsește de obiect un articol de lege, or legiuitorul a avut o anumită intenționalitate a actului legislativ, nu poți să o anulezi, printr-un interpretare de natură tehnică (…) Sigur că o soluție ar fi ca zona vizată de excepție să fie lăsată deschisă, fără o definire, așa cum s-a întâmplat în Decizia CNA, pentru că nu s-ar mai putea face reproșuri din niciun punct de vedere și ar funcționa doar efectul legii”, a spus George Chiriță.

Pe de altă parte, Irina Vârlan, reprezentantul companiei UPC România, a spus că UPC a depus în câteva rânduri atât la CNA, cât și la Consiliul Concurenței “puncte de vedere justificate și cu toate detaliile necesare”.

Ea s-a referit în primul rând la aspectul neutralității tehnologice. “Normele europene prevăd această neutralitate tehnologică în repetate rânduri și aplicabilitatea principiului «must carry» nu poate depinde de o tehnologie sau alta. Nu este vorba de o dificultate în interpretare, ideea nu este să facem excepția cât mai clară, ca să nu lăsăm loc la interpretări, ci să o eliminăm, pentru că nu este justificat să aplicăm principiul «must-carry» în funcție de tehnologie”, a spus Irina Vârlan.

Aceasta a mai spus că “diferența de tratament” “denaturează concurența” și “are consecințe serioase asupra consumatorilor”. “Dacă facem diferență între operatori DTH – operatori de cablu, consecința este că operatorul DTH va avea un cost mai mare cu programele respective, diferență care se poate reflecta în costul abonamentului la consumator. Deci nu este ok să tratăm diferențiat concurenți pe aceeași piață pentru servicii interschimbabile”, a spus Irina Vârlan.

Ea a mai spus că UPC România susține în egală măsură “și micșorarea numărului de canale «must-carry»”. “Suntem de acord cu principiul, este firesc să existe o obligație de distribuție a anumitor canale, însă numărul acestora trebuie limitat la canale de interes public sau canale cu audiență foarte mare. Cred că trebuie revizuit articolul 82 în întregime. Suntem printre țările cu cel mai mare număr de canale «must-carry» și cred că trebuie să ne uităm la acest aspect. Susținem modificarea articolului 82, atât prin eliminarea excepției și aplicabilitatea principiului la toate rețelele, indiferent de tehnologia utilizată, cât și micșorare a numărului de canale «must-carry»”, a spus Irina Vârlan.

În schimb, membrul CNA Monica Gubernat a întrebat-o pe reprezentanta UPC cum îi va mai putea proteja CNA pe cabliștii mici în condițiile eliminării principiului “must-carry”.

“Aceste canale cu audiență mare doresc ieșirea din «must-carry», unul deja a făcut-o. Noi trebuie să apărăm interesul public și interesul public este să îi ascultăm și pe distribuitorii mici”, a spus Monica Gubernat.

“Cred că interesul lor este să aibă canale «must-carry», dar limitat la canale cu audiență mare (…) Dar nu cred că interesul lor este să aibă un număr atât de mare de canale «must-carry»”, a spus reprezentanta UPC România.

Pe de altă parte, membrul CNA Christian Mititelu a spus că, din punctul său de vedere, Consiliul Concurenței este preocupat să nu existe o discriminare la nivelul consumatorului, al telespectatorului.

“Acest principiu «must-carry» este confuz astăzi tocmai pentru că amestecă un criteriu de interes public cu un criteriu de piață. Deci unul din ele trebuie eliminat. Dacă mă întrebați pe mine, trebuie eliminat cel de piață, pentru că este absurd să mai funcționezi cu el, mai ales în situația în care unii renunță la acest privilegiu. Trebuie să reducem numărul stațiilor care sunt în «must-carry» pur și simplu aplicând un criteriu de interes public”, a spus Mititelu.

În schimb, membrul CNA Lorand Turos a spus că “DTH-ul, față de rețelele de cablu, nu creează un monopol natural”. “Eu, în Satu Mare, dacă vreau să mă abonez la cablu, am o singură opțiune. Fiind acest monopol, e normal și e indicat ca anumite posturi să fie retransmise în mod obligatoriu. În cazul DTH-ului, eu am posibilitatea să aleg între toate firmele care au aviz de retransmisie, oriunde aș fi în țară. Cred eu, din punct de vedere economic, acesta este unul din motivele pentru care este o excepție (în cazul DTH-ului comparativ cu cablul, n.r.)”, a spus Lorand Turos.

El a spus că susține reducerea numărului de posturi care trebuie retransmise obligatoriu de operatorii de cablu.

Pe de altă parte, Lucian Mihai, reprezentantul RCS&RDS la ședința CNA, a declarat că “tehnologia DTH este interesantă în cazurile în care nu este disponibilă o altă tehnologie, deci consumatorul este captiv”.

“În acele situații, abonatul nu poate alege și beneficiază de ce are la îndemână. Din punctul de vedere al CNA, interesul este reprezentat de cetățean, de telespectator, care, în cazul nostru, este abonatul. Nu este corect ca un abonat care este captiv unei tehnologii să nu beneficieze de toate programele «must-carry». Prin urmare contează această diferențiere și care până la urmă se reflectă și în abonamentul pe care îl plătește. Problema pe care o ridică articolul 82 nu o reprezintă tehnologia, ci o reprezintă audiența, care ar trebui să însemne interesul public, și o mai reprezintă și procentul de 25%, care, în anumite cazuri, inclusiv în cazul DTH, îl face foarte împovărător”, a spus reprezentantul RCS.

În urma tuturor discuțiilor, Laura Georgescu, președintele CNA, a spus că va supune la vot o adresă cu observațiile CNA care va fi trimisă la CC.

Însă doi membri ai CNA – Monica Gubernat și Cristina Trepcea – au atras atenția asupra faptului că un cablist are o “poziție dominantă” pe piață, însă Consiliul Concurenței nu a reținut acest lucru în raportul pe care l-a făcut.

“Aș vrea să știu și eu argumentația Consiliului Concurenței pe poziția dominantă a unui cablist. Am înțeles că nu consideră că există o poziție dominantă, chiar monopol al unui cablist”, a spus Monica Gubernat.

“Noi ne putem exprima îngrijorarea (în adresa transmisă CC, n.r.) în legătură cu poziția dominantă. Dacă nu, atunci gestul nostru este complet inutil. Pentru că, dacă noi ar trebui să exprimăm ceva prin acest document, este tocmai îngrijorarea în legătură cu acceptul din partea Consiliului Concurenței a poziției dominante. Pentru că altfel ne jucăm de-a hârtiile degeaba”, a spus și Cristina Trepcea.

În cele din urmă, adresa pe care CNA ar trebui să o trimită la CC nu a mai fost supusă la vot, iar discuțiile nu au mai fost reluate cu privire la acest subiect în timpul ședinței de marți.