Consiliul Concurenței: Numărul utilizatorilor de telefonie mobilă stagnează de doi ani, dar traficul de voce crește

“Analizând datele referitoare la numărul total al utilizatorilor activi de telefonie mobilă din România, se poate observa că în ultimii ani piața serviciilor de telefonie mobilă a înregistrat o ușoară scădere, urmată de o stagnare în ultimele patru semestre. Cu toate acestea, atât volumul de trafic de voce originat cât și cel terminat în rețelele de telefonie mobilă din România se află într-o continuă creștere. Se poate observa că volumul de trafic originat de utilizatorii finali, deși aflat pe un trend ascendent, a crescut cu o rată din ce în ce mai mică în comparație cu cea a anilor precedenți”, se spune în analiza instituției.

Scăderea se reflectă și în rata de penetrare a cartelelor SIM active, nivelul înregistrat la sfârșitul anului 2013 fiind cu 3 puncte procentuale mai redus decât cel înregistrat în 2011.

“Acest fapt contrazice evoluția mediei ratei de penetrare a cartelelor SIM la nivelul Uniunii Europene, care încă din 2004 se află pe un trend ascendent”, se precizează în document.

Odată cu scăderea ratei de penetrare a SIM-urilor, se observă o creștere a volumului de trafic de voce originat de utilizatorii finali către alte rețele de telefonie mobilă decât cea proprie. Această creștere este pusă de specialiștii Consiliului Concurenței pe seama reglementărilor de reducere a tarifelor de interconectare implementate de ANCOM în ultimii ani.

Potrivit datelor autorității de reglementare în comunicații (ANCOM), utilizate de CC, volumul de trafic de voce terminat în rețelele de telefonie mobilă din România a crescut constant în perioada 2006-2013, de la 4,4 miliarde de minute la 10,7 miliarde de minute.

De asemenea, evoluția anuală a volumului de trafic de voce originat în rețelele de telefonie mobilă din România (fără roaming) a avansat de la 14,3 miliarde de minute în 2006 la 63,6 miliarde de minute în 2013.

În ciuda scăderii ratei de penetrare a cartelelor SIM în România, nivelul acesteia depășește în continuare pragul de 100%, fapt ce demonstrează că, în medie, fiecare utilizator dispune de cel puțin o cartelă SIM.

“O explicație a acestui fenomen o poate reprezenta nivelul ridicat al tarifelor de terminare a apelurilor în orice rețea percepute de operatori înainte de 2011. Între aceste tarife și cele de terminare a apelurilor în rețeaua proprie există o diferență considerabilă, consumatorii fiind astfel nevoiți să achiziționeze pachete pre-paid sau post-paid ale operatorilor concurenți”, potrivit Consiliului Concurenței.

Comparativ cu alte state membre ale UE, piața serviciilor de telefonie mobilă din România ar trebui să prezinte un grad mai scăzut de concentrare, având în vedere numărul mai mare de operatori existenți.

Numărul total de patru operatori – Orange, Vodafone, Telekom Romania și RCS&RDS – corespunde mediei Uniunii Europene.

Cu toate acestea, se spune în document, o analiză a indicelui Herfindahl–Hirschman arată că gradul de concentrare a pieței serviciilor de telefonie mobilă din România este unul ridicat, depășind cu mult pragul de 2.000 de unități utilizat în mod frecvent de autoritățile de concurență.

Indicele HHI nu s-a modificat considerabil în decursul ultimilor ani, valorile sale înregistrând doar o ușoară creștere în fiecare din cele trei dimensiuni calculate. Indicele traficului de voce prezintă cea mai ridicată creștere, nivelul săau atingând valoarea de 3.818 în anul 2013.

Stabilitatea indicelui HHI este datorată stabilității cotelor de piață a marilor operatori de telefonie mobilă din România.

“Deși nu a suferit o modificare notabilă în ultimii trei ani, cota de piață a liderului se află însă pe un trend ascendent, în defavoarea concurenților mai mici ai căror cote de piață au scăzut. Potrivit BEREC (Body of European Regulators for Electronic Communications), la sfârșitul lunii ianuarie 2014, liderul pieței avea o cotă de aproximativ 43%, concurentul principal avea o cotă de piață de 29,2 %, în timp ce ultimele 27,8 procente se împărțeau între ceilalți operatori (majoritatea fiind însă deținută de o companie cu cotă 22,8%). Cotele de piață sunt calculate în funcție de numărul de SIM-uri active”, se spune în analiza Consiliului Concurenței.

La nivelul Uniunii Europene, statisticile de la sfârșitul anului 2013 arată că liderul de piață deține, în medie, o cotă de aproximativ 35,4%, cu 7 puncte procentuale mai puțin decât pe piața serviciilor de telefonie mobilă din România.

De asemenea, cota de piață a liderului se află în scădere încă din anul 2010, luând în considerare datele la nivelul UE.

În schimb, operatorii alternativi (alți concurenți) și-au întărit pozițiile în ultimii ani, la sfârșitul anului 2013 deținând, în medie, o cotă de piață de 35,9%, reușind astfel să depășească liderul pieței.

“Aceste efecte sunt urmările reglementărilor referitoare la portabilitatea numerelor și tarifele de terminare a apelurilor, dar și a politicii comerciale agresive ale concurenților din eșalonul doi (de exemplu, RCS&RDS). În consecință, situația la nivelul Uniunii Europene pare a fi mai echilibrată decât în România, unde liderul de piață se detașează de concurenții săi”, se arată în document.

Comparativ cu alte state membre ale UE, România nu se evidențiază ca o piață în care apar temeri semnificative cu privire la cota de piață a liderului, așa cum se întâmplă în cazul Ciprului, unde liderul de piață deține 70%, sau Greciei și Olandei, unde liderul de piață deține 50% (Comisia Europeană, 2012).

Cu toate acestea, atât în România cât și în celelalte state membre ale Uniunii Europene, primii doi operatori de telefonie mobilă dețin aproximativ două treimi din totalul utilizatorilor, ceea ce indică gradul ridicat de concentrare a acestei piețe.

Tarifele de interconectare pe piața de telefonie mobilă din România au scăzut continuu în ultimii ani, prin reglementările impuse de ANCOM. La începutul anului 2014, după o serie de schimbări, valoarea acestor tarife a coborât cu mult sub media UE, România situându-se pe locul 25 în topul țărilor europene cu cele mai mici tarife de interconectare.

Astfel, din punct de vedere concurențial, nivelul scăzut al acestor tarife poate reprezenta o intensificare a concurenței și o scădere a barierelor de intrare pe piață a operatorilor virtuali de telefonie mobilă (MNVO).

Conform ANCOM, operatorul mobil virtual (MVNO) este definit ca acea entitate care furnizează servicii de comunicații electronice la puncte mobile, fără a deține o licență proprie de utilizare a frecvențelor radio și fără a avea în mod necesar toate elementele de rețea și/sau infrastructura cerută pentru a furniza servicii de comunicații mobile.

Prin încheierea unui acord, acesta obține acces la rețeaua de telefonie a unui operator deja existent, plătind tarife en-gros pentru serviciile utilizate. Pe piața de retail, operatorii virtuali au posibilitatea de a stabili propriile tarife, independente de cele ale operatorului gazdă.

În acest moment, România face parte din categoria țărilor europene în a cărei piață de telecom nu este prezent niciun operator virtual. Conform datelor disponibile pe site-ul Comisiei Europene, la polul opus se situează țări precum Cehia (58 MNVO-uri) sau Olanda (52 MNVO-uri).

“Prezența acestor operatori contribuie la creșterea competitivității pe piața serviciilor de telefonie mobilă și, în același timp, la scăderea gradului de concentrare a acestei piețe”, se precizează în analiza instituției.

După reducerea tarifelor de interconectare din aprilie 2014, costul operatorilor pentru furnizarea de minute pentru apeluri în orice rețea de telefonie a scăzut considerabil.

Comparativ cu tarifele reglementate la data de 1 martie 2012, costurile au scăzut cu 76,3 %.

Spre exemplu, dacă în martie 2012 costul asociat furnizării de 100 de minute în orice rețea a unui operator ajungea la 4,05 euro, din aprilie 2014 furnizarea aceluiași serviciu costă doar 0,96 euro.

Reducerea tarifelor de interconectare realizată în ultimul an se ridică la un procent de aproximativ 68,7%, de la 3,07 eurocenți/minut la 0,96 eurocenți/minut.

Introducerea serviciului de portabilitate a numerelor în octombrie 2008 a adus o serie de beneficii pieței de telefonie mobilă, se menționează în document.

Spre exemplu, puterea de negociere a consumatorilor a crescut, factor favorabil intensificării concurenței pe piață. Odată cu aceasta, operatorii existenți au fost nevoiți să ofere pachete din ce în ce mai avantajoase, astfel încât să își mențină sau chiar să își mărească baza de clienți.

În intervalul 2009-2013, numărul de portări anuale pe piața de telefonie mobilă a crescut cu aproximativ 73%, numărul total al portărilor atingând 201.000 în 2013.

“Tot statisticile ANCOM arată faptul că 80% dintre cei care apelează la serviciul de portabilitate în rețeaua de telefonie mobilă sunt deținători de abonamente, iar numai 20% dintre aceștia dețin cartele pre-paid. În ceea ce privește distribuția numerelor portate, ANCOM a realizat un clasament al operatorilor în funcție de numerele mobile primite în rețea din momentul în care acest serviciu a fost disponibil. Statisticile făcute publice la sfârșitul anului 2013 arată că Vodafone România a obținut cele mai multe numere portate, surclasând liderul de piață, Orange România”, se arată în document.

Potrivit CC, din punct de vedere structural, industria telecomunicațiilor mobile este foarte apropiată de modelul de piață cu structură de oligopol, ca urmare a numărului redus de companii active pe piață, implicit și un gradului ridicat de concentrare, a omogenității produselor și a barierelor la intrarea pe piață.

Pe de altă parte, instituția apreciază că există elemente importante de natură structurală, dar și comportamentală, care reprezintă surse semnificative de presiune concurențială.

Principalii factori care contrabalansează structura de tip oligopol a acestei industrii sunt impactul semnificativ al concurentului rebel, expunerea pieței la inovație, precum și activitățile intense de marketing și comunicare.