Consiliul Concurenței analizează producția și comercializarea medicamentelor fără rețetă
Consiliul Concurenței a demarat o acțiune prin care analizează producția și comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripție medicală și a suplimentelor alimentare. “În cadrul acestui studiu vor fi analizate condițiile structurale ale piețelor, relațiile contractuale existente între diferiți actori ce desfășoară…
Consiliul Concurenței a demarat o acțiune prin care analizează producția și comercializarea medicamentelor eliberate fără prescripție medicală și a suplimentelor alimentare.
“În cadrul acestui studiu vor fi analizate condițiile structurale ale piețelor, relațiile contractuale existente între diferiți actori ce desfășoară activități în sectorul producției și comercializării medicamentelor eliberate fără rețetă și a suplimentelor alimentare și se va efectua o analiză detaliată a cadrului legislativ aplicabil.”, menționează autoritatea de concurență într-un document.
În cazul în care vor fi identificate disfuncționalități care afectează mediul concurențial, Consiliul Concurenței va putea propune modificarea sau revizuirea reglementărilor existente, va putea emite clarificări sau atenționări către mediul de afaceri sau administrația publică, cu scopul de a îmbunătăți eficiența economică a sectorului și de a proteja interesele consumatorilor. De asemenea, în situația în care descoperă indicia, Autoritatea de concurență poate declanșa investigații privind posibila încălcare a legii.
“Sectorul farmaceutic este foarte important pentru noi, iar activitatea din ultimii ani dovedește acest lucru. Am făcut o serie de recomandări asupra proiectelor de acte normative, dar ne-am și implicat atât prin anchete sectoriale și investigații privind practici anticoncurențiale – unele finalizate cu sancțiuni, cât și prin analiza concetrărilor economice din domeniu. Am colaborat foarte bine cu instituțiile din domeniu, Casa Națională de Asigurări de Sănătate, Ministerul Sănătății și Agenția Națională a Medicamentului, cu care, de altfel, vom colabora în continuare pentru dezvoltarea unor noi reglementări privind obligația de serviciu public”, spune Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței.
Pe parcursul analizei piețelor de producție și de comercializare a medicamentelor eliberate fără prescripție medicală, precum și a suplimentelor alimentare, Consiliul Concurenței poate solicita informații și documente tuturor actorilor implicați. Ca urmare, autoritatea de concurență își dorește o cooperare activă cu toți actorii implicați în acest sector, fie instituții publice, fie companii, și își exprimă disponibilitatea de a primi orice informații relevante.
Consiliul Concurenței a derulat mai multe analize privind piața farmaceutică în urma cărora a făcut o serie de recomandări care au fost preluate de Ministerul Sănătății în legislația din domeniu.
Astfel, recomandările Consiliului Concurenței de a poziționa medicamentul generic și cel inovativ ieșit de sub brevet, la același nivel de preț, au fost preluate în Ordinul (nr. 368/2017) pentru aprobarea Normelor privind modul de calcul și procedura de aprobare a prețurilor maximale ale medicamentelor de uz uman.
De asemenea, la propunerea Consiliului Concurenței, s-a introdus obligația de a asigura stocuri medicamente atât producătorilor, cât și distribuitorilor, iar farmaciile au obligația de a transmite distribuitorilor comenzi justificate și de a le onora către pacienți în termen de 24/48 ore.
La propunerea Autorității de Concurență a fost eliminat criteriul geografic care împiedica deschiderea de noi farmacii, fapt care a condus la îmbunătățirea accesibilității pacienților la servicii farmaceutice.
În ceea ce privește tranzacțiile din domeniul farmaceutic, Consiliul Concurenței a impus condiții în situațiile în care a avut îngrijorări privind efectele asupra pieței. De exemplu, Grupul Penta/Dr. Max a trebuit să cesioneze 18 farmacii Arta din București și Timișoara pentru a prelua A&D Pharma Holdings.
La finalul lunii iunie, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pe piața imunoglobulinelor normale umane. În cadrul investigației ce vizeză posibila limitare a aprovizionării pieței românești cu imunoglobulină umană normală cu scopul eliminării taxei clawback și obținerii unui cadru fiscal mai favorabil, au fost efectuate simultan inspecții inopinate atât în România, cât și în Belgia și în Italia.
De asemenea, Autoritatea de Concurență are în derulare două investigații privind un posibil abuz de pozitie dominantă al companiei Roche Romania SRL pe piața anumitor produse oncologice din România.
Dureri mari. Producătorul Nurofen are afaceri de 100 mil. € în România
Reckitt Benckiser, gigantul britanic prezent și pe piața din România încă din 2002, a ajuns la o cifră de afaceri de aproape 100 de milioane de euro pe piața românească în 2017, în creștere cu 11% față de anul anterior, potrivit datelor de la Ministerul de Finanțe.
Profitul companiei a scăzut însă cu 10% anul precedent, până la 16 mil. lei, iar compania a încheiat anul cu 178 de angajați, mai arată datele publice.
Din 2010 până în prezent, afacerile companiei aproape s-au dublat, iar Nurofen, unul dintre medicamentele puse pe piață de britanici, este cel mai vândut medicament fără rețetă cu o cotă de piață de10,7%, potrivit datelor oferite de compania de cercetare de piață Euromonitor.
Piața românească de medicamente a ajuns la 14,1 mi liarde de lei în 2017, în creștere cu 9% față de anul anterior, potrivit informațiilor Cegedim. Piața care a înregistrat o creștere constantă de la an la an a fost cea a produselor fără rețetă, acestea neavând prețul reglementat de autorități. În primul trimestru, vânzările la medicamente fără rețetă au ajuns la peste 880 de milioane de lei, în creștere cu 13%.