CONFERINȚA ZF - Gerea: Strategia energetică va fi finalizată până în octombrie

“Punctul central al viitoarei strategii energetice este securitatea energetică. (…) Acesta este țelul nostru. Vrem să desenăm strategia energetică în jurul acestui concept. (…) Nu doar noi să avem suficient, dar să putem oferi securitate și celor din jurul nostru. Vedeți ce se întâmplă în jur. Nu știm încotro ne îndreptăm. România trebuie să își ia în serios rolul de a oferi securitate, nu militară, ci energetică în regiune”, a declarat Gerea la conferința ZF Power Summit.

El a adăugat că ar fi fost de preferat ca înaintea strategiei energetice să fie finalizată cea de reindustrializare a României.

“Strategia energetică va fi gata prin septembrie-octombrie. Era bine dacă aveam finalizată strategia de reindustrializare, dar nu avem o idee finalizată”, a continuat el.

Fostul ministru al Energiei Răzvan Nicolescu a prezentat la finele anului trecut o parte din viitoarea strategie energetică.

Potrivit documentului elaborat de Departamentul pentru Energie, obiectivele noii strategii energetice sunt securitatea alimentării cu energie și menținerea unui preț suportabil la consumatorii finali și protecția mediului, iar necesarul de investiții în sector se ridică la 100 miliarde euro până în 2035.

“Pentru a atrage noi investiții în sectorul energetic, România trebuie să asigure existența unei piețe stabile, previzibile și transparente, prin strategii și politici publice și înlăturarea unor potențiale bariere în atragerea investitorilor. Considerăm că necesarul de investiții în sectorul energetic românesc este, pentru perioada 2015-2035, de aproximativ 100 miliarde de euro”, se arată în proiectul de strategie energetică pus în decembrie în dezbatere publică de Departamentul pentru Energie.

Documentul prezintă starea actuală a sistemului energetic național, obiectivele propuse pentru perioada 2015-2035 și angajamentele asumate de România față de Comisia Europeană.

În sectorul gazelor, proiectul menționează că România dispune de cele mai mari rezerve de gaze naturale din Europa Centrală și de Est, cu rezerve sigure de aproximativ 150 miliarde metri cubi și cu rezerve geologice de 615 miliarde metri cubi. Consumul anual al României este de circa 14 miliarde metri cubi, iar producția națională este de 11 miliarde metri cubi.

La o producție medie anuală de 11 miliarde de metri cubi și în condițiile unui declin anual constant de 5% al rezervelor sigure de gaze naturale, coroborat cu o rată de înlocuire a rezervelor de gaze naturale de 80%, se poate aprecia că rezervele actuale de gaze naturale s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 14 ani.

De asemenea, România dispune de rezerve sigure de țiței de 60 milioane de tone, precum și de rezerve geologice de 2 miliarde de tone.

Marea majoritate a resurselor geologice și a rezervelor sigure identificate până în prezent este localizată onshore și doar 4% în zona platformei continentale a Mării Negre. La producția medie anuală din ultimii ani (4,2 milioane tone) și în condițiile unui declin anual constant al rezervelor sigure de 5% și o rată de înlocuire de 5% pentru rezervele de țiței și condensat, se poate aprecia că rezervele actuale de țiței ale României s-ar putea epuiza într-o perioadă de aproximativ 23 de ani.

“Pe termen scurt și mediu, rezervele sigure de țiței se pot majora prin implementarea unor noi tehnologii care să conducă la creșterea gradului de recuperare în zăcămintele existente, iar, pe termen mediu și lung, prin implementarea proiectelor pentru explorarea zonelor de adâncime (sub 3.000 m), a zonelor cu geologie complicată în domeniul onshore și a zonelor offshore din Marea Neagră, îndeosebi a zonei de apă adâncă”, se spune în proiect.

Sectorul producției de electricitate înregistrează un excedent de capacități, pe fondul crizei financiare și a contractării economiei din ultimii ani, cele mai afectate fiind unitățile pe cărbune.

“Transformarea sectorului energetic trebuie să fie susținută în deceniul următor prin investiții semnificative, în principal, în eficiență energetică, noi capacități energetice de producție, transport și distribuție, precum și în retehnologizarea și creșterea gradului de eficiență a celor existente. Implementarea acestor investiții este necesar a fi abordată în mod corespunzător de către autoritățile statului și companiile energetice din România”, potrivit proiectului de strategie.

Chiar dacă România dispune de mai multe surse de producție a electricității, cele mai multe dintre acestea și-au depășit durata tehnică de viață, fiind neeconomice și poluante. Aproximativ 30% din capacitățile de producție au depășit durata de 40 de ani de funcționare, iar 25% au deja de 30 de ani.

În proiectul de strategie se mai arată că aproximativ 80% din grupurile termoenergetice au fost instalate în perioada 1970-1980 și au depășit durata de viață normată. Majoritatea capacităților sunt supradimensionate și în proporție de 80% sunt utilizate exclusiv pentru termoficare urbană.

Proiectul de strategie precizează că după 2015 România va avea deficit de capacități de producție a electricității, care se va accentua după 2020-2025, în condițiile în care Uniunea Europeană insistă pe reucerea emisiilor poluante. Pentru a preveni acest deficit, vor trebui construite noi unități de producție.