Conferința istorică de la Shenzhen: Donald Trump, Xi Jinping și Vladimir Putin vor cu toții pace
Președintele SUA, Donald Trump, a plecat primul de la discuțiile din spatele ușilor închise pe care le-a avut ieri la Shenzhen cu președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Rusiei, Vladimir Putin.

Președintele SUA, Donald Trump, a plecat primul de la discuțiile din spatele ușilor închise pe care le-a avut ieri la Shenzhen cu președintele Chinei, Xi Jinping, și președintele Rusiei, Vladimir Putin.
La televizor, publicul a putut vedea un om vizibil obosit. Discuțiile trilaterale au durat aproape o oră și jumătate, mult mai mult decât s-a stabilit inițial.
Trump n-a stat să vorbească cu jurnaliștii. S-a urcat în mașină și convoiul oficial impunător a plecat, în noapte, spre aeroport pentru a-l aduce pe președinte acasă, lăsând în urmă întrebări fără răspuns și speculații. Ceva n-a mers bine?
Minute mai târziu a plecat și Vladimir Putin. După toate aparențele, a avut suficient timp pentru o întrevedere între patru ochi, plus traducători, cu Xi. Și Trump a discutat, pe rând, în întâlniri separate mai întâi cu Putin, apoi cu Xi.
Așa s-a încheiat ceea ce este descris ca summitul istoric dintre liderii celor mai mari puteri nucleare ale lumii, SUA, Rusia și China. Mai târziu, presa de stat chineză a publicat ceea ce a numit o „Declarație de pace a liderilor Chinei, Rusiei și SUA”.
În presa occidentală s-a tot spus că o astfel de întâlnire nu poate fi decât un spectacol, ceva simbolic, unde nu se obțin rezultate concrete.
Oficialii chinezi au declarat că summitul contează pentru China deoarece acolo Xi a căutat obținerea unor relații stabile, predictibile, cu puteri globale principale, mai ales cu rivalul SUA.
La acest summit, care a avut și parte cât se poate de publică, fiecare a văzut ce a vrut să vadă.
Un Putin mic și izolat sau, din contră, un lider rus independent care-și are locul printre marii lideri ai lumii. Simbolistică pro-ucraineană folosită de gazdele chineze. O alianță tripartită, din care face parte și Rusia, într-o lume în care ordinea se schimbă.
Un Trump obosit, prea prietenos cu Putin și respectuos cu Xi. O delegație americană cu ironii subtile la adresa colegilor ruși.
Și un priceput maestru de ceremonii, mediator, apărător al ordinii mondiale bazate pe reguli, Xi, care a arătat cu îndrăzneală lumii cum vede el lumea.
Desigur, la acest nivel subtilitățile și simbolistica nu pot fi ignorate. În primele discuții trilaterale cu Xi și Putin din istorie, Trump a anunțat o nouă direcție pentru politica externă a SUA, cea mai mare putere economică și militară a lumii.
El a subliniat importanța dialogului direct. Agenda a inclus dezarmarea nucleară și sfârșitul războiului din Ucraina. Și Putin și Xi au făcut aluzie la cel de-a Doilea Război Mondial, din care Rusia și SUA au ieșit învingătoare. Xi a lăudat China, Rusia și SUA ca „forțele antifasciste principale” care, colaborând, au câștigat „pacea și liniștea pentru întreaga lume”.
Ar putea fi importantă ordinea în care liderul chinez a enumerat țările. La fel de importantă ar putea fi folosirea termenului „antifascist” deoarece Rusia a invadat Ucraina pentru a o „denazifica”. Referitor la dezarmarea nucleară, Trump nu a lăsat niciun dubiu: Iran nu trebuie lăsat să-și dezvolte arme nucleare.
Programul nuclear iranian este motivul pentru care SUA au atacat această țară, provocând o nouă criză energetică. Xi a cerut interzicerea și distrugerea armelor nucleare pentru „construirea unei lumi fără arme nucleare”. „Un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie pornit. Trebuie făcut orice efort pentru prevenirea lui”, a spus el.
În prezent, în legătură cu armele nucleare, teama cea mai mare este că Rusia le-ar putea folosi în Ucraina, dar și că tensiunile din Pacific, cu China amenințând Taiwanul, pot crea un risc nuclear.
Xi le-a transmis lui Putin și lui Trump, în fața întregii lumi, că „marile puteri nu trebuie să încalce liniile roșii ale celorlalte în chestiuni sensibile”.
Că liderii ar trebui „să își respecte reciproc suveranitatea, integritatea territorială și interesele fundamentale”. Că SUA ar trebui să facă „lucrul corect” în privința Taiwanului, pentru a evita regresul major în relațiile sino-americane. China vrea Taiwanul pentru ea. Cel mai puternic susținător al suveranității insulei sunt SUA.
De asemenea, pentru a înțelege ce înseamnă aceste declarații despre armele nucleare, trebuie spus că SUA și Rusia au mii de focoase, în timp ce China are doar 600.
Cu SUA într-un război scăpat de sub control cu Iranul, după o incursiune mult mai scurtă dar reușită în Venezuela, cu Rusia încercând de mai bine de patru ani să invadeze o Ucraină pe care credea că o poate ocupa în trei luni și cu China încordându-și mușchii în Marea Chinei de Sud, Xi a descris discuțiile cu Trump și Putin ca o încercare de „a promova pacea în lume”.
Președintele chinez, în declarațiile sale, nu a menționat Ucraina și nu a făcut referiri la Iran. Dar a vorbit clar despre Taiwan.
Însă summitul a adus și un angajament concret, iar acesta reiese din declarația de pace publicată după încheierea discuțiilor: cele trei țări intenționează să majoreze producția și oferta de produse rafinate din petrol spre beneficiul tuturor națiunilor.
De câteva luni, Ucraina răspunde agresiunilor Rusiei atacând cu drone și rachete instalațiile petroliere și rafinăriile rusești, aflate chiar și la mii de kilometric distanță de front. În aceste condiții, Rusia a ajuns să importe cantități record de carburant. De aceea, angajamentul tripartit ajută Rusia.
Ce prevede declarația de pace comună a lui Trump, Xi și Putin emisă după summitul istoric al acestor lideri
1. În calitate de membri permanenți ai Consiliului de Securitate al ONU, China, Rusia și SUA s-au angajat să promoveze reforma ONU, astfel încât aceasta să poată răspunde mai eficient provocărilor globale și să își îndeplinească misiunea fundamentală de a menține pacea și securitatea internațională.
2. Cele trei țări intenționează să crească producția și aprovizionarea cu produse petroliere rafinate, în beneficiul tuturor națiunilor. Acestea au reafirmat importanța fluxurilor energetice stabile.
3. Cei trei șefi de stat au recunoscut că principiul consimțământului statului și respectarea imunității oficialilor de stat sunt de o importanță capitală și au convenit că Curtea Penală Internațională și alte organisme similare nu trebuie să abuze de jurisdicția lor.
4. Cei trei șefi de stat au reafirmat că un război nuclear nu poate fi câștigat și nu trebuie purtat niciodată. Cele trei țări se vor angaja într-un dialog privind reducerea riscurilor nucleare și prevenirea proliferării nucleare.

Câteva lucruri despre orașul Shenzhen, lăudat de Xi și Trump
► Shenzhen, orașul gazdă a summitului APEC, are cel mai mare număr de miliardari din întreaga Chină: 132 – cu 47 mai mulți față de anul trecut, potrivit „Hurun China Rich List”, un clasament anual întocmit de o companie privată cu sediul la Shanghai. Shanghai s-a situat pe locul al doilea, fiind urmat de Beijing.
► Cunoscut drept Silicon Valley al Chinei, Shenzhen găzduiește unele dintre cele mai importante nume din sectorul tehnologic chinez, printre care gigantul în telecomunicații Huawei, conglomeratul de internet Tencent, producătorul de drone DJI și producătorul de vehicule electrice BYD.
► Succesul acestor companii a dus la o creștere spectaculoasă a averilor în Shenzhen, un oraș cu 18 milioane de locuitori. În prezent, acesta ocupă locul al doilea în lume ca număr de miliardari, după New York – care, conform Hurun, are 146 de miliardari – deși, în trecut, Shenzhen a depășit orașul american.
Desant de business american la Shenzhen
► Pe lângă grupul de șefi de state sau de guverne veniți la Shenzhen pentru conferința APEC – Cooperarea Economică Asia-Pacific -, la discuții au asistat sute de lideri din mediul de afaceri, printre aceștia numărându-se directori de la BYD și Baidu, dar și de la Boeing și Google.
► La eveniment au participat și Elon Musk, de la Tesla și Space X, alături de directorii executivi ai Visa, Mastercard și Deloitte. Musk s-a făcut remarcat prin declarația că Tesla va majora producția de mașini electrice în China. Compania are o gigafactory, o fabrică de baterii de mari dimensiuni, chiar la Shenzhen.
► În ciuda prezenței unor nume sonore, publicația japoneză Nikkei Asia a relatat că numărul directorilor executivi americani de rang înalt veniți la conferință pare „relativ mic” comparativ cu anii precedenți. Publicația citează un oficial care spune că directorilor nu le-au fost comunicate agende clare în prealabil, iar mulți dintre ei s-au confruntat cu suprapuneri în program.
► Un nume important, prezent anul trecut la conferința APEC, organizată atunci în Coreea de Sud, dar care lipsește de la summitul din acest an este Jensen Huang. Acesta a demisionat săptămâna trecută de la conducerea Nvidia în urma unui scandal legat de o aventură cu o femeie suspectată de spionaj în favoarea Chinei. Publicația South China Morning Post relatează că haosul care a cuprins producătorul de cipuri i-a descurajat pe unii lideri de afaceri americani să participe la summit, aceștia „temându-se să nu fie percepuți ca fiind apropiați de China”.
Cele mai citite acum