Condițiile din piața bancară s-au schimbat peste noapte. Inflația a explodat. Cât de mult vor crește dobânzile la depozite, la credite și cum vor fi afectați clienții băncilor?

După doi ani marcați de incertitudine din cauza pandemiei de COVID-19, 2022 este caracterizat de șefii băncilor mari ca fiind un an dificil, un an cu multe incertitudini, atât în business, cât și pe plan geopolitic, un an bogat în provocări ridicate de presiunile inflaționiste, de creșterea dobânzilor, de perturbarea lanțurilor de aprovizionare și incertitudinile din domeniul energetic, complicate de conflictul din Ucraina.

Rata anuală a inflației a urcat deja în luna aprilie la 13,8%, pentru ca în luna mai să ajungă la 14,5%. Iar BNR a majorat puternic în luna mai prognoza pentru rata inflației de la finalul lui 2022, până la 12,5%, de la 9,6% cât estima anterior.

În încercarea de a mai tempera explozia prețurilor, BNR a majorat de cinci ori dobânda-cheie în acest an, după alte două creșteri în 2021, la ședința de politică monetară din luna iulie mărind cadența și urcând dobânda cu 1 punct procentual, de la 3,75% până la 4,75%.

În perspectivă, mișcarea BNR de majorare a dobânzii-cheie va antrena creșterea dobânzilor pe piața interbancară și la credite, și cu o oarecare întârziere și la depozite, dacă bancherii urmează strategiile de până acum. Și poate afecta și redresarea economiei.

Creșterea dobânzilor, în contextul ascensiunii inflației, determină în timp o încetinire a creditării și antrenează și creșterea numărului de clienți cu dificultăți la plata ratelor bancare și, în consecință, majorarea ratei creditelor neperformante (NPL – non-performing loans). După ce BNR a majorat dobânda-cheie, indicele ROBOR la trei luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei de dinainte de luna mai 2019, a tot crescut, sărind peste 6,6%.

Ca și în celelalte crize economice, și în noua criză, intensificată de creșterea inflației și de războiul de la graniță, pot să se înmulțească insolvențele și disponibilizările, cu impact asupra creșterii ratei de neperformanță. În cei doi ani de pandemie rata NPL a rămas sub 4%. Însă, în perspectivă, odată cu ascensiunea dobânzilor și manifestarea efectelor economice ale războiului de la graniță, cu frânarea economiei, insolvențe, falimente și șomaj, putem vedea un avans al ratei NPL.

„2022 este și va fi un an dificil. Este anul în care vedem că schimbarea, de una singură, nu mai este o opțiune, pentru că trecem, de fapt, printr-o transformare fundamentală a întregii economii globale. Se schimbă modul în care consumăm, modul în care economisim, modul în care investim și modul în care ne raportăm la noi, la societate și la drepturile și libertățile individuale pe care, până de curând, mulți le credeau a fi o banalitate. Experiența ne-a învățat cât de important este să păstrăm contactul cu piața, să fim realiști, să ne calibrăm planurile și să ne păstrăm atenți la oportunități“, spune Sergiu Manea, CEO al BCR.

Toate statele europene se confruntă deja cu o degradare a principalilor lor indici macroeconomici, inflația fiind la un nivel record în UE, iar acest lucru îl vedem și în România. Pentru industria bancară, cele trei provocări principale par să fie legate între ele: monitorizarea activă și continuă a riscurilor, o flexibilitate mare și o capacitate de adaptare imediată la schimbările de pe piețe, susține François Bloch, CEO al BRD-SocGen. „Nu cred că există temeri deosebite pentru România, pentru că sistemul bancar este solid, bine capitalizat și bine supravegheat de BNR și nu este expus la Rusia sau Ucraina. La capitolul flexibilitate, voi adăuga o atenție constantă acordată dificultăților clienților noștri, care ar putea fi provocate de actualul context macroeconomic caracterizat de o inflație ridicată și de creșterea ratelor dobânzilor.“

Anul 2022 este marcat de incertitudinea și consecințele generate de războiul din Ucraina, spune și Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank. Totodată, contextul actual este marcat de inflația ridicată, ca fenomen global, ce atrage creșterea dobânzilor. „Provocarea noastră este una dublă, dată de atenția cu care trebuie să administrăm riscurile specifice în acest nou context dificil, în timp ce trebuie să ne continuăm misiunea de a finanța economia și de a sprijini clienții în dificultate“.

După ce ultimii doi ani au fost caracterizați de un mediu volatil și impredictibil, ne aflăm acum într-o nouă paradigmă, cu noi provocări ridicate de conflictul din Ucraina, de presiunile inflaționiste, de perturbarea lanțurilor de aprovizionare și incertitudinile din domeniul energetic, adaugă Bogdan Neacșu, CEO al CEC Bank și președinte al Asociației Române a Băncilor (ARB).

„Mizăm pe asigurarea optimă a resurselor din partea sistemului bancar, pentru a genera în continuare tracțiune în activitatea de creditare într-un ritm sustenabil. Prin finanțarea acordată, industria bancară este unul dintre principalele motoare de creștere economică“, spune șeful ARB.

În tot acest context, în care prețurile energiei și produselor alimentare prezintă o volatilitate ridicată, este posibil ca anumite segmente de populație să se confrunte cu unele dificultăți, iar companiile să fie nevoite să își limiteze, în anumite măsuri, planurile de investiții, este de părere Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank.

BNR a atenționat deja că în viitor este posibilă o înrăutățire a calității portofoliilor de credite determinată de deteriorarea perspectivelor macroeconomice, care poate să afecteze activitatea instituțiilor de credit.

„În viitor, o posibilă înrăutățire a calității portofoliilor de credite, determinată de deteriorarea perspectivelor macroeconomice, poate fi de natură să afecteze activitatea instituțiilor de credit și prin prisma nevoii de alocare a resurselor disponibile către rezolvarea prin fluxuri operaționale proprii a unor credite neperformante de volume semnificative. Eliberarea de capital disponibil, prin rezolvarea eficientă a problemei creditelor neperformante, are rolul de a susține structura creditării și contribuie la creșterea economică“, se arată în raportul BNR asupra stabilității financiare.

Sergiu Manea, CEO al BCR:

2022 este și va fi un an dificil. Este anul în care vedem că schimbarea, de una singură, nu mai este o opțiune, pentru că trecem printr-o transformare fundamentală a întregii economii globale. Se schimbă modul în care consumăm, modul în care economisim, modul în care investim.

FranÇois Bloch, CEO al BRD:

Este necesară o atenție constantă acordată dificultăților clienților noștri, care ar putea fi provocate de actualul context macroeconomic caracterizat de o inflație ridicată și de creșterea ratelor dobânzilor.

Mihaela Bîtu, CEO al ING Bank:

Contextul actual este marcat de inflația ridicată, ca fenomen global, ce atrage creșterea dobânzilor. Provocarea noastră este una dublă, dată de atenția cu care trebuie să administrăm riscurile specifice în acest nou context dificil, în timp ce trebuie să ne continuăm misiunea de a finanța economia și de a sprijini clienții în dificultate.

Bogdan Neacșu, CEO al CEC Bank și șeful ARB:

După ce ultimii doi ani au fost caracterizați de un mediu volatil și impredictibil, ne aflăm acum într-o nouă paradigmă, cu noi provocări ridicate de conflictul din Ucraina, de presiunile inflaționiste, de perturbarea lanțurilor de aprovizionare și incertitudinile din domeniul energetic.

Răsvan Radu, CEO al UniCredit Bank:

În tot acest context, în care prețurile energiei și produselor alimentare prezintă o volatilitate ridicată, este posibil ca anumite segmente de populație să se confrunte cu unele dificultăți, iar companiile să fie nevoite să își limiteze planurile de investiții.