Concordia: Procesarea este veriga slabă a lanțului agroalimentar românesc, deși aduce cea mai mare valoare
Deficitul comercial agroalimentar al României a ajuns la 3,3 miliarde de euro, ce reprezintă peste 10% din deficitul total al economiei, motiv pentru care România trebuie să stimuleze investițiile și să încurajeze cooperarea între fermieri, procesatori și retaileri, pentru a crește competitivitatea și a reduce dezechilibrul comercial, potrivit unui studiu realizat de Confederația Patronală Co…
♦ Avem fabrici, dar unele lucrează la 20% din capacitate. Trebuie stimulate investițiile prin garanții, atrași tinerii în domeniu și încurajată integrarea ♦ Confederația Patronală Concordia lansează joi 13 noiembrie 2025 studiul „Analiza cu privire la valoarea adăugată și contribuția a trei sectoare strategice la economia națională: producția agricolă primară, procesarea alimentară, distribuția și comercializarea agroalimentară”, realizat de Deloitte România.
Deficitul comercial agroalimentar al României a ajuns la 3,3 miliarde de euro, ce reprezintă peste 10% din deficitul total al economiei, motiv pentru care România trebuie să stimuleze investițiile și să încurajeze cooperarea între fermieri, procesatori și retaileri, pentru a crește competitivitatea și a reduce dezechilibrul comercial, potrivit unui studiu realizat de Confederația Patronală Concordia.
„Sectorul procesării rămâne cel mai slab dezvoltată verigă a lanțului agroalimentar, deși are cel mai mare potențial de creare a valorii adăugate. În prezent, productivitatea este de trei ori mai mică decât media UE, iar unele unități de procesare funcționează la doar 20% din capacitate“, potrivit reprezentanților Confederației Patronale Concordia.
Ei consideră că este important să fie încurajate investițiile prin garanții de stat, să fie atrași tinerii prin facilități și să fie sprijinită integrarea pe lanțul valoric, astfel încât să producem local, eficient și la prețuri competitive. În acest context, propunerile reprezentanților Concordia sunt să se creeze un program național de investiții și modernizare tehnologică în sectorul agroalimentar, axat pe automatizare, digitalizare și eficiență energetică; integrarea pe verticală între fermieri, procesatori și retaileri, pentru a asigura fluxuri stabile de materii prime; valorificarea subproduselor în produse cu valoare adăugată, după modelul Poloniei, cât și promovarea exporturilor printr-un sistem mai coerent de reprezentare la nivel european și internațional.
„România dispune de una dintre cele mai mari suprafețe agricole din Uniunea Europeană – aproximativ 57% din teritoriul național, însă productivitatea și gradul de integrare a producției în lanțurile valorice rămân sub media europeană, iar exporturile continuă să fie dominate de produse primare, cu o valoare adăugată redusă“, spun reprezentanții Concordia.
În 2024, exportul de cereale și oleaginoase al României a atins 16 milioane de tone, în valoare 4,3 miliarde de euro, conform datelor de la Institutul Națiional de Statistică. Conform studiului, România are potențial să devină un actor competitiv pe piața agroalimentară europeană dacă dezvoltă politici coerente și predictibile, care să stimuleze investițiile, să reducă fragmentarea și să încurajeze cooperarea între fermieri, procesatori și retaileri.
Studiul arată că sectorul primar este afectat de fragmentarea excesivă a terenurilor, infrastructura de irigații insuficientă și accesul dificil la finanțare. Peste 40% dintre fermieri au peste 65 de ani, iar 97% dintre exploatații sunt de subzistență sau semi-subzistență. „Agricultura românească nu duce lipsă de resurse, ci de integrare și planificare strategică. Avem nevoie de ferme care să producă, să proceseze și să vândă local, în rețele care cresc valoarea adăugată în economie“, se arată în concluziile studiului.
În primul rând, producția agricolă primară are nevoie de consolidare, finanțare și atragerea tinerilor fermieri. Astfel, reprezentanții Concordia, consideră că este nevoie de elaborarea unei strategii naționale pentru fermele mici și de familie, care să includă garanții de stat pentru investiții, microfinanțare nerambursabilă și simplificarea procedurilor fiscale; extinderea infrastructurii de colectare și depozitare, pentru a reduce pierderile și a crește valoarea produselor; implementarea de programe dedicate tinerilor fermieri și sprijinirea asocierii acestora în cooperative funcționale, cât și integrarea producției vegetale și zootehnice, pentru dezvoltarea unor ferme mixte, competitive și circulare.
De asemenea, este necesară dezvoltarea distribuției și comercializării prin lanțuri scurte de aprovizionare, inclusiv prin crearea unei platforme de intermediere în parteneriat public-privat. Totodată, elaborarea unei strategii de branding național ar putea contribui la creșterea vizibilității și valorii produselor agroalimentare românești, atât pe piața internă, cât și pe cea externă.
„Toate aceste direcții trebuie privite într-o viziune unitară care integrează principiile sustenabilității și adaptării la schimbările climatice, pentru a consolida reziliența agriculturii românești și a-i spori competitivitatea pe termen lung, în contextul obiectivelor europene privind tranziția verde”, au mai spus reprezentanții Concordia.
Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din PIB și peste 450.000 de angajați în 3.900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin.