Comunistul care a adus democrația în Europa de Est: Cine a fost Mihail Gorbaciov, considerat omul care a încheiat Războiul Rece, dar și cel care a prăbușit Uniunea Sovietică

Mihail Gorbaciov, președintele URSS și cel care a fost acuzat de Putin că a prăbușit imperiul sovietic, a murit, marți, la vârsta de 91 de ani. El este considerat omul care a pus capăt Războiului Rece dintre SUA și URSS și a primit premiul Nobel pentru pace în 1991.

Mihail Gorbaciov, pe numele său complet Mihail Sergheevici Gorbaciov, (n. 2 martie 1931, Privolnoye, Stavropol, Rusia, URSS), oficial sovietic, a fost secretar general al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice din 1985 până în 1991 și președinte al Uniunii Sovietice, potrivit biografiei sale publicată de Britannica, enciclopedie britanică.

Eforturile sale de a democratiza sistemul politic al țării sale și de a-i descentraliza economia au dus la căderea comunismului și la destrămarea Uniunii Sovietice în 1991. În parte pentru că a pus capăt dominației postbelice de către Uniunea Sovietică a Europei de Est, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace în 1990, mai scrie sursa citată.

Gorbaciov era fiul unor țărani ruși de pe teritoriul Stavropol din sud-vestul Rusiei. S-a alăturat Komsomol (Liga Tinerilor Comuniști) în 1946 și a condus o unitate a unei ferme de stat din Stavropol în următorii patru ani. S-a dovedit un membru promițător al Komsomolului, iar în 1952 a intrat la facultatea de drept a Universității de Stat din Moscova și a devenit membru al Partidului Comunist. A absolvit în 1955 cu o diplomă în drept și a ocupat mai multe posturi în Komsomol și organizații obișnuite de partid din Stavropol, ajungând să devină prim-secretar al comitetului regional de partid în 1970, potrivit aceleiași surse.

Gorbaciov a fost numit membru al Comitetului Central al Partidului Comunist al Uniunii Sovietice în 1971 și a fost numit secretar de partid pentru agricultură în 1978. El a început rapid să-și consolideze puterea personală în conducerea sovietică. Scopul său principal intern a fost de a resuscita economia sovietică, care stagna.

Gorbaciov a început în 1987-1988 să inițieze reforme mai profunde ale sistemului economic și politic sovietic. Sub noua sa politică de glasnost („deschidere”), a avut loc un dezgheț cultural major: libertățile de exprimare și de informare au fost extinse semnificativ; presei și radiodifuziunii li s-a permis o libertate fără precedent în reportajele și criticile lor.

Sub politica lui Gorbaciov de perestroika („restructurare”), au fost întreprinse primele încercări modeste de democratizare a sistemului politic sovietic. Sub perestroika, unele mecanisme limitate de piață liberă au început să fie, de asemenea, introduse în economia sovietică, dar chiar și aceste reforme economice modeste au întâmpinat o rezistență serioasă din partea birocraților de partid și guvern care nu erau dispuși să renunțe la controlul lor asupra vieții economice a națiunii.

Gorbaciov a fost cel mai important inițiator al unei serii de evenimente de la sfârșitul anilor 1989 și 1990 care au transformat țesutul politic al Europei și au marcat începutul sfârșitului Războiului Rece.

În vara lui 1990, el a fost de acord cu reunificarea Germaniei de Est cu Germania de Vest și chiar și-a dat acordul ca această națiune reunificată să devină membră a inamicului de multă vreme al Uniunii Sovietice, Organizația Tratatului Atlanticului de Nord (NATO). În 1990, Gorbaciov a primit Premiul Nobel pentru Pace pentru realizările sale în relațiile internaționale.

Ulterior, noua putere din Rusia care i-a înlocuit pe reformatori în guvern s-au dovedit aliați nesiguri, iar Gorbaciov și familia sa au fost ținuți pentru scurt timp în arest la domiciliu în perioada 19-21 august 1991.

În 25 decembrie 1991, Gorbaciov a demisionat de la președinția Uniunii Sovietice, care a încetat să mai existe în aceeași zi.

În 1996, Gorbaciov a candidat pentru funcția de președinte al Rusiei, dar a obținut mai puțin de 1% din voturi.

Deși Gorbaciov a criticat uneori liderul rus Vladimir Putin, el a susținut anexarea Crimeei de din 2014.