Comoara ”nedescoperită” a Moldovei, care se alfă la 20 de kilometri de Chișinău.

Republica Moldova pare un tărâm mic, a cărui hartă seamănă la prima vedere cu un strugure, după cum îți arată localnicii. Iar de aici, gândul te duce direct la licoarea lui Bachus: de pe dealurile țesute cu viță de vie ale Moldovei, ajung astăzi sticle de vin în peste 60 de țări, de la România și până la Canada și China. 

Prima interacțiune cu „orașul din piatră albă”, după cum este supranumit Chișinăul datorită clădirilor deschise la culoare care îl împânzesc, te face să te simți ca într-o capsulă în care prezentul este amestecat cu trecutul. Adevăratele comori ale Republicii Moldova – și unul dintre principalele motoare ale economiei – se află însă la o distanță de mai puțin de 20 km.

Un drum de circa o oră este astfel suficient ca să poți uita de agitația din cel mai mare oraș al țării. Bijuterii arhitecturale, galerii subterane, dealuri împânzite cu viță de vie și crame care produc de la câteva mii de sticle la câteva milioane – acestea sunt comorile Moldovei, cele care au reușit să pună țara pe harta mondială a vinului, o hartă unde trioul Spania, Italia și Franța conduce detașat.

Republica Moldova se află pe locul 20 în lume și pe 11 la nivel european în ceea ce privește cantitatea produsă de vin, cu un volum estimat pentru anul 2017 la 1,8 milioane de hectolitri, arată datele de la Organizația Internațională a Vinului și Viei (OIV). Comparativ, România se află pe locul 13 la nivel mondial și șase în Uniunea Europeană, cu o cantitate de 4,3 miliarde de hectolitri, arată aceeași sursă. Însă, dacă ne uităm la suprafața cultivată cu viță de vie, vedem că Republica Moldova este la un nivel similar cu România. Conform datelor OIV, țara de peste Prut are 140.000 de hectare plantate cu viță de vie (circa 110.000 conform celor mai recente date de la Biroul de Statistică), în timp ce România are peste 180.000 de hectare.

Industria vinului este foarte importantă pentru economia Republicii Moldova, reprezentând 7,5% din exporturile totale și 3,2% din PIB-ul acesteia, conform celor mai recente date. Însă, dacă România este aproape invizibilă pe harta exporturilor, Republica Moldova exportă anual 85% din producția totală de vin, ceea ce înseamnă peste 85 de milioane de dolari (73 mil. euro), potrivit datelor comunicate anterior de autoritățile de peste Prut. Astfel, vecinii de la est au exporturi de vin de aproape patru ori mai mari decât România. Iar vinurile moldovenești ajung în țări precum China, România, Polonia, Cehia, Rusia sau Canada.

Practic, vinul reprezintă o adevărată industrie în Republica Moldova, iar acest lucru se vede cu ochiul liber în aproape fiecare colț al țării. Cea mai cunoscută cramă din Republica Moldova este Cricova, ale cărei galerii subterane pot fi asemănate cu ale unui oraș, cu străzi, bulevarde și semne de circulație.

Cricova se află la circa 20 de kilometri de Chișinău, adică la aproximativ 30 de minute de mers cu mașina. Ajungând în fața cramei, puține lucruri îți indică ce urmează să descoperi în interiorul orașului subteran.

Un ghid bine îmbrăcat și un mini-autobuz sunt primele indicii că o să ai parte de o călătorie într-un loc ce nu poate fi străbătut pe jos și unde temperatura este mult mai mică decât cea de afară. Și așa și este.

Străzile și bulevardele cu o lungime totală de 120 km și care poartă nume precum Cabernet, Fetească sau Bulevardul Șampaniei sunt parte a unui adevărat labirint cunoscut centimetru cu centimetru doar de cei care străbat zilnic aceste galerii. Temperatura din interior se situează între 12 și 14 grade, iar cel mai adânc punct al galeriilor este la minus 100 de metri adâncime. În afară de străzile ale căror nume te duc imediat cu gândul la licoarea lui Bachus, la fiecare pas întâlnești butoaie mai mici sau mai mari în care vinul stă la maturat, iar mai apoi urmează să fie turnat în sticle. Cele mai mari butoaie au chiar opt tone și sunt atât de mari încât parcă mai au puțin și ating tavanul galeriilor.

Crama Cricova a fost construită pe locul unei fostei mine și are o capacitate de 30 de milioane de litri. Astăzi, în interiorul cramei sunt circa zece milioane de litri de vin liniștit și spumant. Cele mai valoroase vinuri sunt însă cele de colecție, adică peste un milion de sticle. În vinoteca cramei Cricova se găsesc vinuri de peste 100 de ani, așa cum este cazul vinului Evreiesc de Paști din anul 1902. De asemenea, tot aici se găsesc vinuri din toate colțurile lumii și de toate vârstele, vinuri Cricova care au câștigat medalii internaționale sau ediții limitate, dar și colecții ale unor actuali șefi de stat precum Vladimir Putin, Klaus Iohannis, cancelarul Angela Merkel sau fostul secretar de stat american John Kerry.

Cricova este și unul dintre principalii exportatori de vin din Republica Moldova, din beciurile cramei ajungând vinuri în toată lumea. 
O altă cramă care are galerii subterane este Mileștii-Mici, coridoarele de aici având o lungime de circa 200 de kilometri. Republica Moldova este cunoscută în România și pentru vinurile unor crame precum Purcari sau Gitana, însă țara vecină are mult mai multe crame, iar pe listă apar și nume precum Asconi, Et Cetera sau Chateau Vartely.

Dar cramă în Republica Moldova nu înseamnă doar galerii subterane, ci și castele cu povești care ar putea deveni ușor scenarii de film. Tot în apropiere de Chișinău, de data aceasta la aproape 40-50 de minute de mers cu mașina, se află Castel Mimi din localitatea Bulboaca, una din cramele cu istorie din Republica Moldova, dar care era cât pe ce să fie uitată. Din stradă se observă greu că în spatele unor garduri înalte se află un castel. Însă, odată intrat în curte, te afli în fața unui castel care are o istorie de peste 100 de ani și a unor grădini care te duc cu gândul la Franța. De altfel, Constantin Mimi, ultimul guvernator al Basarabiei și cel care a clădit acest castel, a absolvit Școala Agricolă Superioară din Montpellier, Franța, unde timp de doi ani a însușit arta cultivării viței de vie și metodele franceze de producere a vinului.

Castelul datează din 1901, iar 40 de ani mai târziu a intrat în proprietatea statului sovietic, fiind transformat la scurt timp în combinat de vin. Astăzi, castelul este deținut de familia Trofim, care în 2010 a început un amplu proces de restaurare. În castel, antreprenorii au construit și săli de degustare și un restaurant, iar lângă, un mic resort.

Beciurile castelului sunt cele care te întorc cu zeci de ani în timp. Tancuri mari în care se păstrau vinurile, beciuri unde temperaturile coboară la sub 15 grade celsius și sticle de vin vechi pe care s-a pus mucegaiul sunt lucruri care te duc cu gândul la vremurile trecute. Crama Mimi produce anual peste un milion de litri, dar are o capacitate de peste 20 de milioane de litri.

Lângă castel se află și unitatea de producție a vinului, iar în spatele clădirii construite de Mimi actualii proprietari au făcut un labirint „viu” și o grădină cu legume. Dincolo de vinuri, povești despre galerii subterane și castele vechi de secole, Republica Moldova reprezintă și un adevărat paradis pentru gurmanzi. Așa că bucatele făcute de bucătarii moldoveni nu trebuie să lipsească de lângă paharele pline cu licoarea lui Bachus.