Comisia Europeană reduce semnificativ estimările privind economia românească în 2026 și se așteaptă la o stagnare. ”Revenirea din 2027, cu o creștere PIB de 2,3%, este susținută de așteptările privind scăderea inflației și condițiile de finanțare mai favorabile. Datoria publică va crește la 63,3% din PIB până în 2027”

Comisia Europeană a publicat joi progoza de primăvară și a redus semnificativ estimările privind creșterea economică din România, în 2026, la doar 0,1%, față de 1,1% cât estima în toamnă. 

Potrivit CE, după o creștere reală a PIB-ului de 0,7 % în 2025, economia României va înregistra o stagnare generală în 2026, urmând să se redreseze cu 2,3 % în 2027.

Eforturile de consolidare fiscală și inflația ridicată persistentă, determinată de creșterea prețurilor la energie, vor reduce semnificativ consumul intern. În același timp, investițiile finanțate de UE și exporturile nete contribuie pozitiv la creștere.

Revenirea din 2027 este susținută de așteptările privind scăderea inflației și condițiile de finanțare mai favorabile.

Șomajul va crește moderat în 2026, la 6,3%, înainte de a se reduce în 2027.

”Având în vedere înghețarea salariilor din sectorul public în anii 2025 și 2026, creșterea remunerației nominale a angajaților a scăzut la niveluri de o singură cifră. Întrucât inflația rămâne ridicată, se preconizează o scădere a costurilor unitare reale cu forța de muncă, ceea ce va contribui la competitivitatea costurilor. Se estimează că ritmul moderat al creșterilor salariale va continua și în 2027”, se arată în raport. 

Deficitul de cont curent urmează să scadă la 6,4 % din PIB pe parcursul orizontului de prognoză.

După ce va atinge 7,9 % din PIB în 2025, se preconizează că deficitul public general se va reduce la 6,2 % din PIB în 2026 și la 5,8 % din PIB în 2027, în timp ce ponderea datoriei în PIB va crește la 63,3 % până în 2027.

Comisia estimează că, în 2026, consolidarea fiscală în curs și nivelul ridicat al prețurilor la energie vor determina probabil o scădere suplimentară a venitului real disponibil, ceea ce va conduce la o reducere atât a consumului intern, cât și a importurilor de bunuri. Sentimentul economic, în special încrederea consumatorilor, s-a deteriorat și mai mult de la începutul anului 2026, iar indicatorii de înaltă frecvență indică o scădere semnificativă a vânzărilor cu amănuntul, a producției industriale și a turismului intern. Se preconizează o încetinire a exporturilor, care vor continua totuși să crească moderat, contribuind ușor la creșterea economică prin exporturile nete.

Pe de altă parte, după o redresare în 2025, se preconizează că formarea brută de capital fix va accelera în continuare în 2026.

Raportul mizează pe creștere în sectorul construcțiilor rezidențiale și a nfrastructurii publice, odată cu finalizarea proiectelor din cadrul PNRR.

”Creșterea îngrijorării investitorilor, declanșată de riscurile geopolitice și de incertitudinea politică internă, va afecta probabil investițiile private în prima jumătate a anului. Cu toate acestea, se preconizează o redresare treptată a încrederii, care va consolida recentul avânt al investițiilor străine directe. Per ansamblu, creșterea PIB-ului real este estimată la 0,1 % în 2026”. 

În ceea ce privește deficitul bugetar, scăderea din 2025 reflectă punerea în aplicare a mai multor pachete de consolidare fiscală între decembrie 2024 și septembrie 2025, inclusiv înghețarea nominală a salariilor și a pensiilor în 2025 și 2026, precum și majorări de impozite, se precizează în raport. 

Comisia Europeană preconizează că deficitul va scădea în continuare până la 6,2% din PIB în 2026.

Investițiile publice vor crește de la 6% la aproape 7% din PIB. În paralel, cheltuielile curente ca pondere din PIB vor scădea, reducând cheltuielile publice totale cu aproximativ 0,3% din PIB. În ceea ce privește veniturile, punerea în aplicare a majorărilor de impozite adoptate în 2024 și 2025 ar urma să crească veniturile cu 1,4 puncte procentuale din PIB.

În 2027, se preconizează că deficitul va scădea la 5,8% din PIB, ca urmare a reducerilor cheltuielilor publice de capital.

”Orientarea fiscală a fost contractivă în 2025 și se preconizează că se va modera în 2026, înainte de a deveni neutră în 2027”.

Cheltuielile cu apărarea vor crește de la 1,5 % din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2027, susținute de împrumuturile acordate în cadrul programului SAFE.

Creștere PIB țări UE

Deficit bugetar, UE

Inflația.UE