Comisia Europeană nu crede în promisiunile guvernului: deficitul bugetar va fi de 8% în următorii trei ani

♦ Comisia Europeană vede un deficit bugetar în jurul a 8% din PIB în 2024 și următorii doi ani, în vreme ce guvernul, care își încheie mandatul într-o lună, promite că deficitul scade la 6,4% în 2026 și la sub 3% în 2031.

Prognozele Comisiei Europene din toamna lui 2024 privind deficitul bugetar arată că executivul european se îndoiește de planul de reducere a deficitului, pe care guvernul condus de Marcel Ciolacu l-a trimis recent la Bruxelles.

Comisia Europeană crede că deficitul bugetar va fi de 8% din PIB în 2024 și se va păstra la un nivel similar în următorii patru ani, conform prognozei de toamnă a instituției. În aceeași vreme, în documentul pe care guvernul Marcel Ciolacu l-a trimis la Bruxelles, prin care România se angajează să scadă gradual deficitul bugetar pe o perioadă de șapte ani, diferența dintre venituri și cheltuieli ar fi de 7,9% din PIB în 2024, de 7% în 2025 și de 6,4% în 2026.

„În 2025 și 2026, deficitul este prognozat să rămână ridicat. În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor și o nouă creștere a plăților cu dobânzile (2,2% din PIB în 2026, comparativ cu 1,4% din PIB în 2022) sunt prognozate să mențină creșterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat. Creșterea veniturilor ar trebui să rămână robustă, în conformitate cu evoluțiile activității economice“, scriu economiștii Comisiei Europene.

Prognoza Comisiei practic nu ia în considerare măsurile pe care guvernul le propune, așa cum spun și reprezentanții executivului european, pentru că, în acest moment, Comisia nu le consideră concludente: „Prognoza nu include niciun impact din măsurile potențiale de reducere a deficitului pe partea veniturilor sau cheltuielilor incluse în planul fiscal și structural pe termen mediu pe care România l-a trimis Comisiei pe 25 octombrie. Aceste măsuri nu sunt suficient specificate în această etapă“, mai scrie în documentul amintit.

Totuși, adaugă reprezentanții Comisiei Europene, dacă s-ar implementa și executa corect măsuri de reducere a deficitului bugetar, prognozele ar arăta altfel. Concret, care sunt aceste măsuri, nu este clar însă nici din prognoza Comisiei Europene, nici din planul fiscal-bugetar trimis de guvern la Bruxelles.

Guvernul Marcel Ciolacu, care își încheie mandatul în mai puțin de o lună, a trimis la Bruxelles un plan extins care vizează reducerea deficitului bugetar al României în următorii șapte ani.

Printre măsurile incluse în planul de reducere a de­fi­ci­tu­lui, deși nu sunt de­taliate, se află scăderea pla­­foanelor pentru regi­mul microîntreprinderilor sau elimi­narea excepțiilor fiscale. Cifrele pre­zen­tate în documentul guvernului sunt însă concrete: cresc puternic înca­sările din impozit pe venit și TVA și chel­tuielile cu pensiile și salariile, ca pon­dere în PIB, stagnează în primii ani, apoi cheltuielile cu pensiile chiar  scad.

Or, în programele de guvernare nu este nicio vorbă despre creșteri de taxe, ba dimpotrivă: PSD, PNL și USR se întrec în promisiuni că nu vor crește impozitul pe venit și că nu vor crește TVA. În aceeași vreme, în programele de guvernare nu se vorbește despre înghețarea de pensii sau de salarii în următorii ani.

În aceeași vreme, Comisia Europeană vede o creștere economică de numai 1,4% în 2024, la jumătate față de prognoza de creștere economică a guvernului, de 2,8%. Un PIB mai mic înseamnă automat un deficit bugetar mai mare raportat la PIB, câtă vreme deficitul exprimat în miliarde de lei rămâne la fel. Pentru 2025 însă, atât Comisia Europeană, cât și Guvernul României văd o creștere economică de 2,5%. „În 2024, creșterea reală a PIB este așteptată să încetinească semnificativ, la 1,4%. Consumul privat robust a susținut cererea internă și importurile, în timp ce creșterea exporturilor a rămas modestă. O redresare treptată a cererii externe, relaxarea condițiilor financiare și consumul privat și investițiile reziliente sunt prognozate să accelereze creșterea la peste 2% în 2025 și 2026”, se mai arată în prognoza Comisiei Europene.

Accelerarea economiei din 2025, care ar atrage automat venituri mai mari la buget și deci, cel puțin din acest punct de vedere, o redresare a deficitului din inerție, se bazează pe relansarea exporturilor țării, deci pe creșterea cererii externe. Dar cea mai mare parte din cererea din afară vine din Germania și din zona euro în general. Or, practic, accelerarea economiei României ar urma să vină mai ales din accelerarea economiei zonei euro. Prognoza pentru zona euro arată însă altceva: Germania ar crește cu numai 0,7%, după o recesiune în 2024. Italia, al doilea partener comercial al României, ar crește cu 1%, după o creștere la limita stagnării, de 0,7% în 2024. Economia Franței chiar ar urma să încetinească în 2025 la un plus de 0,7%, după un avans de 1% în 2024.

În aceste condiții, accelerarea economică din România este sub semnul întrebării și atrage de asemenea semne de întrebare legate și de avansul veniturilor din activitatea economică.

Că economia crește sau nu, cert este că veniturile la buget trebuie să crească, pentru că deficitul bugetar va trebui să scadă. Dobânzile la care se împrumută România, de 5-6-7%, în funcție de perioada de creditare, deja sunt printre cele mai mari din Uniunea Europeană, în unele luni cele mai mari. Or, creditorii în acest moment plasează banii în titlurile de stat emise de Guvernul României, însă, în cazul turbulențelor, în general liniile de finanțare din economii  precum cea a României sunt retrase. Atunci intră în joc instituții precum Fondul Monetar Internațional, care creditează țara, dar, pentru a se asigura că există capacitate de rambursare, împrumuturile vin la pachet cu un acord și cel mai recent exemplu este acordul cu FMI din 2009-2010, când guvernul Emil Boc a mărit TVA cu cinci procente și a tăiat un sfert din salariile bugetarilor.

Astfel, dacă creșterea economică nu ajută veniturile la buget, guvernul care va veni  la Palatul Victoria după alegeri trebuie să se uite mai mult către alte metode de a crește veniturile, adică majorări de taxe, colectare mai bună sau ambele.