Comisia de etică a Universității București cere schimbarea legii în cazul lucrărilor științifice scrise în penitenciar

Solicitarea Comisiei de etică a fost formulată în urma examinării preliminare a sesizării lui Cătălin Parfene, membru al comunității academice a Universității din București (UB), privind un posibil plagiat în cazul uneia dintre cărțile scrise de Gheorghe Copos în perioada în care a stat în penitenciar – “Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”. Parfene a sesizat faptul că tema cărții scrise de Copos este similară cu tema lucrării sale de disertație “Domnii Țărilor Române și Sud-estul Europei. Aspecte ale politicii lor matrimoniale (secolele XIV-XVI)”, susținută în 2005, la Facultatea de Istorie.

Comisia de etică solicită Universității din București să ceară public revizuirea prevederilor legislative privind realizarea lucrărilor științifice în regim de detenție.

“Comisia de etică a constatat, în urma primirii informațiilor cerute Administrației Naționale Penitenciarelor, căreia îi mulțumește pentru promptitudinea răspunsului lămuritor, că există o imperfecțiune majoră a cadrului legislativ privind reducerea pedepsei deținuților care realizează și publică lucrări științifice în regim de detenție. Faptul că girul unui profesor universitar, dar și că publicarea unei lucrări la o editură acreditată CNCSIS sunt considerate suficiente pentru ca o comisie a penitenciarului formată din nespecialiști să decidă că lucrarea publicată are caracter științific, mărește arbitrarul deciziei, dar permite reducerea substanțială a pedepsei. În lumea academică a cercetării, caracterul științific al unei lucrări este acreditat mult mai profesionist și cu instrumente mai rafinate”, arată reprezentanții Comisiei din Universității București, într-un comunicat de presă.

Comisia de etică a mai solicitat ca o comisie de experți să examineze cele două lucrări din perspectiva suspiciunii de plagiat. Potrivit Comisiei, în cazul cărții lui Gheorghe Copos este necesară o expertiză de conținut, și nu numai de formă, ca în cazul plagiatului comun, “copy-paste”, decizia fiind justificată de numărul mare de similitudini, de mai multe tipuri.

Gheorghe Copos a fost eliberat condiționat pe 7 aprilie, după ce a executat o treime din pedeapsa de patru ani de închisoare. Între motivele care au stat la baza deciziei instanței s-a numărat și faptul că omul de afaceri a scris în penitenciar cinci cărți.

În anul 2014, când era încarcerat la Penitenciarul Jilava, Gheorghe Copos a publicat patru cărți la editura Niculescu – “Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”, “Tășnadul medieval”, “Franciză vs management în industria hotelieră” și “Turismul – vector de interculturalitate” – și o carte la editura Meteor Press – “Turismul european durabil și provocările lui”.

Deși nu au dorit să facă publice tirajele celor patru cărți ale lui Gheorghe Copos lansate anul trecut la editura Niculescu, reprezentanți ai acesteia au confirmat pentru MEDIAFAX că apariția volumelor a fost plătită de reprezentanți ai lui Copos.

La rândul său, Gigi Alecu, directorul editurii Meteor Press, la care Gheorghe Copos a publicat anul trecut volumul “Turismul european durabil și provocările lui”, a declarat pentru MEDIAFAX că aceasta este singura carte pe care Copos a lansat-o la Meteor Press. Și în acest caz, Gheorghe Copos a plătit apariția întregului tiraj al volumului, care s-a ridicat la 50 de exemplare, după care reprezentanți ai acesteia au și ridicat aproape întregul tiraj de la editura Meteor Press.

La scurt timp după eliberarea lui Copos, jurnalistul Cătălin Parfene a scris, într-o postare pe contul său de Facebook, că tema lucrării sale de masterat, realizată în 2005, este similară cu tema uneia dintre cărțile scrise de Copos – “Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”.

Profesorul universitar doctor Stelian Brezeanu, care a scris “Cuvântul Înainte” pentru cartea “Alianțe matrimoniale în politica principilor români din Țara Românească și Moldova în secolele XIV-XVI”, arăta atunci că a citit lucrarea înainte de a accepta să scrie prefața, asigurându-se că nu este “un plagiat”.

Omul de afaceri Gheorghe Copos arăta, după ce cartea sa a stârnit discuții despre un posibil plagiat, că proporția pasajelor din cartea sa susceptibile ca fiind plagiat este de 2 la sută, “limită acceptabilă”, aceasta fiind concluzia unui raport al plagiarism-detector.com, un software de detectare a plagiatelor.

Cartea lui Copos a fost înregistrată în acest software în 10 aprilie, Gheorghe Orzan. Ca surse din care ar fi fost luate pasaje în cartea omului de afaceri sunt indicate trei site-uri: crestinortodox.ro (în proporție de 0,6 la sută), parohie.ro (0,7%) și lefo.ro (0,7%).

Potrivit Legii 275/2006 privind executarea pedepselor, “în cazul elaborării de lucrări științifice publicate sau invenții și inovații brevetate, se consideră trei zile executate pentru două zile de muncă”.

Pentru a fi luată în considerare la liberarea condiționată, deținutul trebuie să anunțe conducerea penitenciarului ce lucrare științifică dorește să realizeze și să aibă în acest sens și o recomandare scrisă privind relevanța tematicii în domeniul ales, din partea unui profesor universitar sau a unui conferențiar universitar din specialitatea în care urmează să fie elaborată lucrarea.

Deținutului i se pune la dispoziție un spațiu, iar împreună cu îndrumătorul, stabilește un program în care va scrie lucrarea, pe număr de zile și de ore. Acesta este supravegheat pe durata în care scrie lucrarea. Ulterior, deținutul trebuie să publice lucrarea.

Lucrările științifice scrise de deținuți sunt pe teme dintre cele mai variate, de la cele economice, de mediere a conflictelor, imunitate parlamentară, evaziune fiscală și corupție, până la creșterea bovinelor și a chinchilelor.

În 2014, au fost tipărite lucrări ale deținuților cu teme precum: Imunitatea parlamentară în România și Europa, Medierea conflictelor în relațiile umane, Bazele economice ale hidroenergeticii, Aspecte privind frezarea la macro și micro scară, Impactul auditului intern asupra activității economico-financiare în sectorul public sau Managementul în gestionarea eficienței în IMM-uri (controlling-ul).

Nici subiectele pe teme juridice nu au fost ocolite de deținuți, fiind publicate lucrări ale acestora despre evaziune fiscală, corupție sau jurisprudența CEDO. Între deținuții cu notorietate care au reușit să înlocuiască zilele din închisoare cu cele de libertate se află fostul premier Adrian Năstase, fostul procuror Maximilian Bălășescu, dar și fosta șefă a Inspectoratului de Stat în Construcții (ISC) Irina Jianu. Dintre aceștia, doar Irina Jianu mai este încarcerată.