Comerțul tradițional e pe cale de dispariție în mediul urban: Mai sunt doar 18.000 de magazine, cu 31% mai puține decât în 2017. În București le găsești cel mai greu, dar au cele mai mari vânzări

♦ Expansiunea comerțului modern și-a pus amprenta asupra universului tradițional în ultimii ani, mai ales în mediul urban, unde rețelele internaționale s-au extins cel mai alert ♦ În medie, la nivel național densitatea comerțului tradițional a ajuns la doar două magazine la 1.000 de locuitori din zona urbană a României.

În mediul urban din România mai există astăzi doar 18.000 de chioșcuri, magazine alimentare mici și mari, brutării sau patiserii, mai exact acele unități care alcătuiesc comerțul tradițional. Numărul lor a scăzut cu peste 30% în perioada 2017-2021, arată o analiză a companiei de cercetare de piață Market Vector.

„Expansiunea comerțului modern și pandemia de COVID-19 au redus universul tradițional (comerț și HoReCa) cu 21% din 2017. Cel mai puternic, impactul a fost resimțit de comerțul tradițional, unde numărul de magazine a scăzut cu 31%“, spune Simona Stoica, client service director CEE pentru Market Vector.

Compania de cercetare de piață a analizat atât universul de magazine tradiționale, cât și cel HoReCa din mediul urban, primul fiind mai puternic afectat de dezvoltarea rapidă a rețelelor interna­ționale, iar cel de-al doilea de pandemia de COVID-19 care a limitat libertatea de mișcare și a închis cel puțin temporar restaurantele și cafenelele. Iar în rest, în ultimul an și jumătate localurile HoReCa au funcționat cu restricții.

În ceea ce privește magazine alimentare antreprenoriale din mediul urban, acestea se luptă cu marile rețele care se extind în principal tot în orașele mici și mari ale României. Momentan, cu adevărat, dintre jucătorii din comerțul modern, doar Profi a mers în rural. În rest, acesta a rămas terenul de luptă al comerțului tradițional.

În acest context, în mediul urban densitatea a scăzut în ceea ce privește magazinele alimentare mici și mari, brutăriile sau patiseriile, la doar două unități per mia de locuitori.

Cea mai mică densitate este în orașele principale și cele mai dezvoltate din punct de vedere economic, în frunte cu Bucu­reștiul, urmat de Timișoara, Cluj-Napoca sau Iași, unde sunt și cele mai multe magazine moderne. Totuși, în termeni de univers și vânzări, Capitala e lider. Explicația e însă simplă, acesta este cel mai mare oraș al țării, atât ca număr de locuitori, cât și ca suprafață, așa că e normal ca numărul de magazine tradiționale – deși în scădere accelerată – să fie mai mare decât în alte părți. Mai mult, în ceea ce privește vânzările, ele sunt mai mari în București pentru că și salariul mediu net este cu 30-40% peste media națională, iar rata șomajului e minimă.

„La nivel național, vânzarea medie per magazin în comerțul tradițional din urban a scăzut cu 10% față de acum patru ani“, spune Simona Stoica, fără a oferi alte detalii. Declinul vine tot ca urmare a concurenței acerbe.

În ceea ce privește structura universu­lului de comerț tradițional în mediul urban, cele mai multe sunt magazinele mici, sub 50 mp (8.353 de unități), adică aproape jumătate din total. Pe pozițiile următoare sunt magazinele de peste 50 mp (aproape 4.000) și patiseriile (2.100). Sunt incluse în analiza Market Vector și brutăriile, chioșcurile, magazinele de băuturi, magazinele cu profil general               și alte unități.

Românii cheltuie anual circa 20 mld. euro în comerțul alimentar – modern și tradițional -, iar cea mai mare parte a sumei (65-70%) merge către magazinele moderne, operate de rețelele internaționale. Ponderea comerțului tradițional se află de multă vreme pe un trend descendent, dar rămâne una dintre cele mai mari din Europa. Analiștii spun că în România comerțul tradițional nu va dispărea, ci va rămâne undeva la o cotă de piață de 20%. Motivul? În mediul rural din România trăiesc peste 50% din locuitorii țării, cea mai mare pondere din Europa, iar aici comerțul modern e aproape invizibil.

În urban însă, rețelele internaționale sunt deja prezente în cele mai bune spații și vor continua dezvoltarea accelerată, mai ales cu magazine mici, care intră în concurență directă cu cele tradiționale. În urban, comerțul modern are 80% cotă de piață sau chiar mai mult în unele localități, cum e cazul Bucureștiului.

Ce șansă au aici micii comercianți să reziste? Analiștii spun că ei trebuie să se specializeze și să găsească un element de diferențiere după modelul din Occident unde sunt foarte multe magazine de carne, brutării sau unități specializate în legume-fructe, mai degrabă decât spații mixte, cu „de toate“. Este greu pentru un astfel de jucător să se bată cu un supermarket în prețuri sau ofertă.

În România, comerțul modern a început să se dezvolte acum 25 de ani. La momentul acela erau în toată țara undeva la 150.000-160.000 de magazine tradiționale. Astăzi numărul a scăzut la mai puțin de jumătate, estimările fiind undeva la 60.000-70.000. Dintre acestea, cele mai multe sunt în rural, și doar un sfert circa în urban, conform calculelor ZF pe baza datelor Market Vector. Spre comparație, în România sunt aproximativ 3.600 de magazine moderne – hipermarketuri, supermarketuri, magazine de discount sau proximitate modernă -, din care probabil 80% în urban și un sfert doar în București.