Comenteaza cu Dorin si Ionut: Ai citi o carte electronica?

Dorin – de ce sustin cartile tiparite

1. Cei mai multi dintre partizanii cartilor pe hartie invoca in primul rand experienta multisenzoriala si nu fac nici eu exceptie; mirosul de tiparitura ma stimuleaza, la fel ca si emotia primelor randuri sau regretul de dupa 🙂 Nu cred ca un dispozitiv electronic permite asa ceva.
2. Citesc intr-o abordare personala – desi tin minte povetele batrinei mele invatatoare, indoi colturi pentru a marca diverse idei sau paragrafe, dupa un cod personal, sau, mai rau, fac notite. Se poate asa ceva si la reader, dar mi se pare prea tehnic si complicat, cred ca as uita ideea sau ceea ce am vrut sa evidentiez.
3. Ce e mai fragil decat hartia? Un device electronic! Hartia se uda, dar se usuca, in timp ce un reader nu rimeaza deloc cu apa (chiar daca vrei numai sa speli marul de pe el – asta e o gluma). Cartea n-are nevoie de baterii si nici nu are nevoie sa stie 25 de formate diferite de e-books, cate am numarat pe site-urile de distributie a cartilor electronice.
4. O carte este un obiect de arta, iscata de numele autorului sau de calitatea textului, dar si de calitatea hartiei, a tipariturii sau a ilustratiilor. O carte este materializarea unei legaturi directe intre autor si cititor, o relatie intima si directa care mi se pare ca se pierde in clipit de LCD.
5. Adevarata problema nu este rivalitatea dintre hartie si dispozitivul electronic, ci disparitie apetentei cititorilor pentru citit. E-books si wikipedia si noianul de informatie de pe internet au indus o stare, cred eu, de relaxare nejustificata a insului, ceva de genul “…n-am nevoie sa citesc sau sa invat pentru ca gasesc totul pe net…”. De aici gandiri din ce in ce mai rudimentare, idei din ce in ce mai putine, de aici indivizi care nu mai reactioneaza la metafora, poezie sau emotie.
5 prim – Incercati sa luati un autograf pe reader…..

Ionut – de ce sustin cartile electronice si cartile audio

Povestea lui Muc cel mic (da, stiu a revenit in actualitate o data cu numirea premierului Boc) a fost primul audiobook, daca vreti, pe care l-am ascultat. De fapt, nu chiar audiobook , pentru ca era mai degraba o mini-piesa de teatru radiofonic pentru copii (pentru cei care mai stiu despre ce vorbesc).
Revenind insa la audiobook, e-book sau orice altceva a mai aparut sau va mai aparea pe piata, cred cu tarie ca aceste formate sunt esentiale fie si pentru un singur motiv: te fac sa le citesti/asculti.
Eu am ascultat multa vreme in metrou, in drum spre serviciu carti din strainatate pe care nu puteam sa le cumpar. Imi era mult mai usor sa le accesez de pe site-uri mai mult sau mai putin ilegale. Desi este o experienta diferita fata de cititul traditional, ascultatul unei carti, adesea chiar citita de catre autor sau personajul principal (multe dintre carti sunt in fapt scrise de asa-numitii ghost-writers) nu este cu nimic mai prejos in a livra un mesaj – bineinteles, acolo unde mesajul poate fi receptionat 🙂

Nu degeaba am fost unul dintre cei care au sustinut cel mai vehement (chiar si in contradictoriu cu cei care nu prea vedeau rostul unui astfel de demers) cele doua proiecte BUSINESS Magazin – rezumatele cartilor de afaceri si colectia de audiobook-uri.

Daca pentru multi, asa cum spune si Dorin, internetul si noianul de informatii disponibile a indus o relaxare, audiobook-ul, e-book-ul sau gadgeturile precum iPad il readuc pe potentialul cititor la aceasta activitate, dar printr-un mediu accesibil lui. Pentru cei care au cititi/frunzarit sute si mii de carti de-a lungul copilariei si adolescentei, alaturarea dintre tableta iPad, mp3 player si Tolstoi poate parea fortata. Insa daca aceasta este (poate) singura modalitate ca povestea Annei Karenina sa ajunga la urechile noului om, cel care, statistic vorbind are un IQ mult mai ridicat ca al generatiei noastre, care la randul sau avea un IQ peste cel al generatiei parintilor si bunicilor nostri?

CONCURS:

Spune-ne daca Ai citi o carte electronica si poti castiga una dintre cartile:

Intoarcerea economiei declinului si criza din 2008 de Paul Krugman	Viata mea in publicitate, Publicitate stiintifica de Claude Hopkins	Teoria clasei de lux de Thorstein Veblen

Perioada de desfasurare a concursului: 3 – 14 mai 2010

Desemnarea castigatorilor se va realiza de catre redactia BUSINESS Magazin in functie de participarea la dezbatere.

Acestia vor fi publicati in revista BUSINESS Magazin care va aparea in 17 mai.

Nota: Castigatorul editiei anterioare este Dan Tanasescu. Il asteptam sa ne contacteze la 0318 256 314 sau pe e-mail la marketing@businessmagazin.ro pentru a revendica premiul.