Comentariu Moscow Times: UE ar putea câștiga bătălia pentru vecinii săi din est

Summitul Parteneriatului Estic care are loc joi și vineri la Riga și reunește șase foste republici sovietice care încearcă să coopereze cu UE este al doilea astfel de summit și ar trebui să producă rezultate mai puțin dramatice decât cel de la Vilnius din noiembrie 2013, care a marcat începutul revoltelor din Ucraina.

Acesta reprezintă însă o ocazie pentru a reflecta serios la orientarea pe termen lung și direcția Politicii Europene de Vecinătate. Este clar că Europa și Rusia nu vor compromisuri în ceea ce privește “vecinătatea lor apropiată”. Moscova nu are oficial putere de veto în privința vreunui stat membru al Parteneriatului Estic, singura excepție făcând Belarus, care a primis să formeze o uniune cu Rusia.

Uniunea Europeană nu se confruntă cu nicio restricție formală pentru a include noi membri, atât timp cât aceștia respectă normele și valorile UE așa cum sunt ele prezentate în articolul 49 al Tratatului de la Lisabona. Ca urmare, toate republicile sovietice vor deveni în cele din urmă parte ale unei Europe extinse. Întrebarea este când se va întâmpla acest lucru, cu ce preț și cu ce consecințe.

Europenii nu se așteaptă la o reacție prea dură din partea Rusiei, dar ei poartă în mod clar mare parte din responsabilitatea evenimentelor recente din Europa de Est. De fapt, Parteneriatul Estic a generat o reacție în lanț pe care UE nu poate și nu ar trebui să o oprească – în primul rând din cauza componenței acestui bloc politic ciudat care oferă europenilor o mare libertate de manevră.

Parteneriatul Estic se concentrează în prezent pe Republica Moldova, Georgia și Ucraina. Republica Moldova avansează și UE a eliminat vizele pentru cetățenii săi. Georgia și Ucraina speră să primească aceleași beneficii. Bineînțeles, cooperarea cu Ucraina ar putea fi mai înceată, dar cel mai important în circumstanțele actuale este ca procesul să nu fie oprit, iar având în vedere dimensiunile diferite ale statelor participante, aceasta nu este o misiune dificilă.

De exemplu, Republica Moldova, cu o populație de 3,5 milioane și un PIB de 11,5 milioane de dolari ar putea primi statutul de candidat în viitorul apropiat și ar putea adera la UE cel mai devreme în 2020-2022. Acest act ar avea o semnificație simbolică, el având doar cheltuieli marginale pentru Europa, în timp ce o treime din populația adultă a țării s-a relocat oricum recent în state UE.

În doi sau trei ani, Georgia ar putea primi statutul de candidat și un regim liberalizat de vize: aceasta își controlează granițele, mai ales cele cu Rusia și regiunile separatiste. Georgia nu face parte din Europa din punct de vedere geografic, iar aderarea sa la UE este oarecum discutabilă.

Dacă Ucraina implementează reformele necesare, ar putea primi, de asemenea, garanții că aderarea sa la UE este posibilă și dezirabilă. Astfel, prin integrarea R.Moldova cu un cost minim și promisiuni oficiale în cazul Georgiei și Ucrainei, Uniunea Europeană poate schimba opinia publică din țările europene în favoarea sa și poate consolida sentimentul proeuropean în Belarus și Armenia.

În al doilea rând, UE poate afirma clar că își abandonează politica de a refuza să discute despre statutul de țară candidată pentru orice țară afectată de conflicte interne. De fapt, cu excepția Belarusului, toate celelalte state din cadrul Parteneriatului Estic sunt afectate de mișcări separatiste.

În cazul Republicii Moldova, Georgiei și Ucrainei, Moscova inspiră și sprijină clar aceste mișcări și doar din acest motiv ele sunt greu de rezolvat. Dar renunțând la actuala sa politică, UE ar putea să elimine dorința Moscovei de a interfera și ar avea astfel o contribuție majoră la instituirea păcii în fostele republici sovietice.

Deși Moscova afirmă periodic că nimic nu poate schimba dorința de libertate a cetățenilor din autoproclamatele republici din Donbas sau Transnistria, unele fapte pun la îndoială această afirmație. De exemplu, de un an de când R.Moldova a obținut liberalizarea vizelor, 74.000 de locuitori din Transnistria – o pătrime din populația acestei regiuni – a depus actele și a primit pașaport moldovean. Iar dacă șansele R.Moldova de a adera la UE se consolidează, Transnistria ar putea să renunțe la pretențiile sale de “independență” peste noapte.