COMENTARIU: Cum ar fi să avem un președinte român al Consiliului European

„Alarmă! Dispută dură cu Ucraina, izolare în UE, îndepărtare de domnia legii și de independența justiției, atacuri la ONG-uri și la presa liberă – asta e strategia partidului Lege și Justiție sau un plan al Kremlinului? Prea seamănă ca să poți dormi liniștit”, a postat Tusk. Premierul polonez de atunci, Beata Szydlo, a replicat că Tusk „n-a făcut nimic pentru Polonia” din postura lui de președinte al Consiliului European și că acum se folosește de această funcție ca să atace Polonia, iar ministrul de externe l-a acuzat că n-a fost în stare să-și asigure un rol activ în politica europeană și de asta încearcă acum să se amestece din nou în politica internă, ținând cont de speculațiile că Tusk se pregătește pentru o candidatură la președinția țării în 2019, când își încheie mandatul la Bruxelles.

O întâmplare de acest fel ar părea plauzibilă și într-un viitor în care România ar fi dominată tot de PSD sau de alte partide mai agresive decât PSD în materie de naționalism, iar președintele Klaus Iohannis, devenit președinte al Consiliului European în locul lui Tusk, așa cum susțin zvonurile publicate la noi în ultima lună, ar reacționa la vreo decizie care nu ar fi pe plac Bruxellesului. Sau poate doar pare plauzibilă, căci deosebirile față de situația lui Tusk sunt importante.

Citiți mai multe pe www.mediafax.ro