Comentariu Alex Ciutacu, redactor ZF: Ce trebuie să știi despre Libra, moneda digitală pe care o lansează Facebook și cum ar putea ajunge statele lumii să se împrumute de la compania lui Mark Z

Lumea financiară, comunitatea din Silicon Valley, guvernele lumii și în special „pirații” din lumea criptomonedelor au privit lung săptămâna trecută spre Mark Zuckerberg când a anunțat că va lansa o monedă digitală care ar putea ajunge la cei 2 miliarde de utilizatori ai rețelei sociale.

Compania Facebook a anunțat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluși în sisteme financiare globale, adică 31% din populația planetei. Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe încât în anumite cazuri, intermediarii tranzacțiilor percep chiar și 10% ca taxe. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult mai redus, dar cu o viteză mult mai mare.

Dar ce a împins Facebook să dea startul acestui proiect ambițios?

De la Marketplace-ul deja existent în Facebook, și până la opțiunile de transfer de bani care au fost anunțate pentru Messenger sau WhatsApp, și chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

În cercurile mai slab informate, toată lumea a spart șampania visând că Facebook lansează următorul bitcoin și sperând că vor ajunge să își ia astfel primul Lamborghini.

Însă idea principală din spatele unei astfel de monede digitale este stabilitatea. Astfel, Facebook a anunțat că ceea ce lansează ei va fi un stablecoin.

Față de restul monedelor digitale din piață, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacțiile din piață și de cantitatea de monede date spre tranzacționare, monedele stabile (n.r: stablecoin), au valoarea strâns legată de ceva mai puțin volatil decât tranzacționarea.

Un exemplu de stablecoin care există deja de câțiva ani este USD-T. Astfel, moneda Tether are valoarea legată de valoarea dolarului american și fluctuează doar în funcțiile de fluctuațiile acestuia raportat la piața monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de 1 dolar.

Însă Tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari pe când Facebook are scopuri mult mai ambițioase. Prof. Dr. Philipp Sandner, șeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Școlii de Finanțe și Management din Frankfurt, numit în top 30 economiști germani în 2018, scrie pe Medium că moneda Libra ar putea ajunge chiar și la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piață.

Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei Libra în prezent. Totuși, dacă luăm în considerare o bază potențială de utilizatori cuprinsă între 100-500 milioane persoane, cu fiecare deținând între 500 și 2.500 în Libra, capitalizarea de piață ar putea varia între 50 miliarde dolari și 1.250 miliarde dolari.

Dacă ținem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 milioane de utilizatori vor folosi Libra nu este nerealistă.

În ceea ce privește strategia Facebook de a menține valoarea monedei stabilă, compania are un plan care ar putea să transforme gigantul lui Mark Zuckerberg într-un jucător important pe scena datoriilor guvernamentale.

Mai exact, Facebook vrea să menține valoarea Libra printr-un sistem bazat pe depozite bancare și obligațiuni guvernamentale pe termen scurt. Astfel, compania alege instrumentele percepute ca având cel mai scăzut grad de risc din piață.

Potrivit Bank for International Settlements (BIS), obligațiunile guvernamentale reprezintă o piață de circa 25.000 miliarde dolari la nivel global. Dintre acestea, volumul obligațiunilor pe termen scurt se ridică undeva la 10.000 miliarde dolari.  

Însă proiectul Facebook ar putea lovi multe bariere în drumul spre succes – dacă va ajunge să aibă succes – în contextul în care Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanțe deja a atras atenția asupra proiectului și a cerut garanții că acest instrument nu va fi deturnat pentru finanțarea terorismului.

“Capacitatea de a emite titluri, de a constitui rezerve și de a fi creditor nu poate fi prevăzută. Moneda este un atribut al suveranității statelor, astfel că trebuie să rămână sub controlul statelor, nu al companiilor private, care au interese private”, a argumentat ministrul francez al Economiei într-un interviu acordat postului Europe 1.

Preocupări privind proiectul Libra au fost exprimate și de eurodeputatul german Markus Feber, precum și de Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. “Orice funcționează în această lume devine sistemic imediat și trebuie să intre sub incidența celor mai înalte standarde de reglementare”, a declarat Mark Carney, potrivit cotidianului The Independent, la reuniunea Băncii Centrale Europene (BCE) din Sintra (Portugalia).

Markus Ferber a atras atenția că autoritățile de reglementare financiară trebuie să adopte măsuri pentru a se asigura că Facebook nu se transformă într-o “bancă obscură”. De asemenea, eurodeputatul german a subliniat că nicio companie care emite monede virtuale nu trebuie să poată funcționa într-un mediu lipsit de reglementări.

Ce vrea Facebook

În whitepaper (n.r: documentul care prezintă proiectul, specific lansărilor de monede digitale), Facebook susține că incluziunea financiară reprezintă unul dintre principalele obiective.

Proiectul își propune să pună la dispoziția clienților un serviciu de plăți bazat pe propriul blockchain, și disponibil în principal prin intermediul telefoanelor mobile.

Compania susține că proiectul poate oferi costuri mai reduse de tranzacționare, în special pentru tranzacțiile transfrontaliere.

Cu toate acestea, există problema centralizării proiectului. Unul dintre avantajele blockchainului este descentralizarea, însă în cadrul proiectului Libra, puterea stă totuși în mâinile unui număr mici de actori.

Până acum, alături de Facebook s-au implicat companii precum Mastercard, Visa, Paypal, Uber, Spotify și nu numai. Moneda digitală va fi gestionată prin intermediul Libra Association, un ONG fondat de Facebook alături de parteneri, care se va ocupa de dezvoltarea ecosistemului.

Din altă perspectivă, proiectul Facebook-ului ar putea fi încă un atac la ceea ce înseamnă privacy. După scandalul Cambridge Analytica și toate dezvăluirile care au urmat, este clar că Facebook știe prea multe despre utilizatorii săi. Mult prea multe. O perspectivă clară și asupra finanțelor utilizatorilor și a puterii lor de cumpărare, ar putea oferi un tablou mult prea detaliat companiei.