Combustibil pentru accelerare

Impetum Group a reinventat rețeta clasică a fondurilor de investiții și a demonstrat că firmele românești pot prinde aripi atunci când au susținerea necesară. Și pentru că România are de recuperat un gap uriaș față de regiune la capitolul fondurilor de investiții, sunt necesare soluții urgente. Industria de private equity este absolut necesară și există un potențial de dezvoltare imens, pentru că fondurile nu aduc doar bani, ci și cunoștințe, guvernanță corporativă, transparență, explică Andrei Cionca, fondator și CEO, Impetum Group.

„Tot timpul am fost conduși de ideea de a avea un impact în economia României și mereu ne-am uitat dincolo de niște proiecte punctuale pe care noi le-am manageriat. Am dezvoltat, începând din 2000, o companie, CITR, care făcea insolvență”, declară Andrei Cionca. CITR avea mai mult de 1.000 de companii în portofoliul ceea ce a permis fondatorilor săi să înțeleagă care sunt problemele din economia României pe diverse sectoare, de pildă platforme industriale care deveniseră complet anacronice, ca Tractorul Brașov, Rulmentul Brașov, Fortus Iași, Combinatul de Utilaj Greu din Cluj. Acestea erau falimente clare, pentru că tehnologia era complet depășită, însă începând din 2009-2010 și-au dat seama că produsul clasic care funcționa până atunci, și anume o companie intră în insolvență, merge în faliment, se vând activele și debitorii sunt recompensați, nu mai funcționează. „A fost o perioadă, 2009-2011, în care nu puteai valorifica active. Nimeni nu cumpăra nimic. Era un blocaj total. Și atunci ne-am dat seama că trebuie să insistăm pe restructurarea acestor companii. Adică decât să le închizi și să încerci să vinzi niște active, mai bine încerci să aplici niște măsuri de restructurare, operațională, financiară, astfel încât aceste companii să rămână în viață. Pentru că în felul ăsta conservăm valoare”, explică fondatorul Impetum Group.

CARTE DE VIZITĂ ANDREI CIONCA

• Antreprenor care a anticipat nevoile mediului de afaceri românesc.

• Fondator al tuturor companiilor din Impetum Group: CITR, ROCA Investments, ROCA X și Agista.

• Experiență de peste 20 de ani în business și aport substanțial la dezvoltarea ecosistemului antreprenorial românesc.

• Crede că în România schimbarea va fi adusă prin educație, astfel că susține fervent mediul educațional românesc și face parte din Board of Advisors al Transylvania College.

E un principiu foarte cunoscut, continuă tot el, că o companie „caldă” e mult mai valoroasă decât una „rece”, adică una care are activitate versus niște active care solicită cheltuieli, întreținere, pază – până la valorificare. „Avem un studiu pe care îl facem de opt ani, în care noi măsurăm sănătatea companiilor românești. Am luat un eșantion de companii care au active de peste un milion de euro, din totalul companiilor din România, și am vrut să vedem cât de sănătoase sunt și cum evoluează. Pentru că aceste companii, deși sunt puține ca număr, în jur de 4-5% din numărul total, consolidează foarte mult din cifra de afaceri, din PIB-ul care se creează în România. Adică sunt două mulțimi inegale, un număr de 4-5% care generează peste 60%”, povestește Andrei Cionca. A urmărit cât sunt de sănătoase aceste companii, cât sunt de îndatorate, cum își recuperează creanțele din piață, cum evoluează profitul sau pierderea. Astfel, a înțeles pro­blemele punctuale ale unei companii sau ale unui sector de de activitate și că nu este suficientă restructurarea financiară – rescadențare, reeșalonare sau chiar tăierea unor datorii. „Nu-i suficient, pentru că aceste companii trebuie repornire, au nevoie și de capital. Și vreo doi ani ne-am străduit să facem produse de finanțare, am fost în foarte multe discuții cu foarte mulți finanțatori, am fost parte într-un proces educațional, prin care am încercat în multe conferințe să vorbim despre problema asta, să căutăm soluții. Dar nu funcționa. Nu avem încă dezvoltate în România mecanisme, hai să zicem, instituționale de finanțare a acestor companii în dificultate”, povestește fondatorul Impetum Group.

DE LA COMPANII ÎN DISTRESS LA PRIVATE EQUITY. Pentru a duce la capăt parcursul de însănătoșire a unei companii, „procesul trebuie să fie rotund și să se termine cu un anumit impact în economie – pentru că dacă noi găsim închiderea cercului la o companie e mai ușor de replicat la două, la 10, la 100 de companii – și putem crea astfel un un cerc virtuos prin care să avem un anumit impact în economia României. Impactul de a oferi un model, de a oferi speranță, căci până atunci cine intra în zona aceea nu se putea finanța”, explică Andrei Cionca. Așa a apărut ideea că dacă reușește să facă un astfel de „cerc”, acțiunea ar fi o invitație pentru mai mulți să facă același produs. Astfel s-a născut ideea fondării unui fond de investiții, cu care să finanțeze, care practic să închidă cercul. „Așa s-a născut ideea de a trece din partea asta de insolvență în partea de private equity. Și așa a luat naștere primul fond.” Astfel, la începutul lui 2018 a fost lansat ROCA Romanian Capital, cu un capital de 4,5 milioane de euro, cu participații din partea lui Dan Șucu, proprietarul rețelei Mobexpert, și a lui Dragoș Pavăl, cofondator al rețelei Dedeman. „Am pus împreună 4,5 milioane și am reușit să facem trei tranzacții, una cu un succes răsunător, celelalte două mai puțin, dar având în vedere că eram la începuturi, când am tras linie, rezultatul a fost unul senzațional și practic am avut validarea produsului”, punctează fondatorul Impetum Group, care povestește că profitul făcut din una dintre tranzacții a acoperit pierderea din celelalte două și mult mai mult decât atât. Concret, de pe urma unei investiții de 450.000 de euro într-o companie și câștigul la exit a fost de 16 milioane de euro în exit. „Am prototipat și de acolo a fost foarte ușor să scalăm. Au intrat alături de noi alți antreprenori și Banca Transilvania în acționariatul acestui fond. Asta a fost povestea lansării primului nostru fond, care astăzi are o echipă autonomă care se ocupă de el”, povestește Andrei Cionca.

ROCA a pivotat în mai multe piețe. Inițial a pornit cu ideea de a viza companii în dificultate. Apoi a devenit tot mai vizibilă oportunitatea legată de companiile în creștere rapidă, chiar dacă ieșea un pic din expertiza inițială a fondatorilor, în management de criză. „ROCA s-a stabilizat după pandemie, când ne-am dat seama că există o foarte mare oportunitate în piață – companiile românești antreprenoriale, care au pornit în anii imediat de după 1990, conduse de un antreprenor care a reușit și are o poveste de succes și care după 30 de ani ajunge într-o criză de succesiune. Copiii nu vor să-i preia și să continue businessul. Pentru că într-un model antreprenorial pur nu creezi o succesiune și nu avem instrumentele astea, sau nu avem reflexele astea ca antreprenori. Să creăm un proces de succesiune, o echipă căreia să-i delegăm tot mai mult și un membru al acestei echipe să preia poziția de CEO la momentul în care antreprenorul-fondator vrea să se retragă”, susține fondatorul Impetum Group.

Aceste companii sunt mijlocii ca dimensiuni, adică prea mari ca să poată fi preluate de către un concurent – o altă companie antreprenorială – și sunt prea mici pentru fondurile de investiții tradiționale, care operau în România. „Deci practic aici era o nișă neatacată pe care noi am găsit-o și în care am făcut aceste tranzacții.

Când ROCA s-a așezat, am văzut că piața din care plecase, cea a companiilor tinere, în dezvoltare foarte accelerată, a rămas liberă, pentru că nici acolo nu sunt foarte multe fonduri. Adică putem număra pe degetele de la o mână fondurile care operează și cumva activitatea lor este foarte limitată, pentru că ele operează pe bani instituționali. Și noi am venit aici cu flexibilitate maximă și am intrat și am lansat al treilea fond”, spune Andrei Cionca. În locul ROCA, care a migrat pe o piață pe companii mature în criză de succesiune, și pe care le deține majoritar sau în totalitate, „a eliberat această piață de companii tinere cu participații minoritare din partea noastră, pe care să le sprijinim în creșterea lor accelerată, și atunci am lansat din nou într-o conducere autonomă. Există o echipă dedicată special acestui proiect, care administrează fondul nostru de investiții de growth, zicem de creștere, și care se numește Agista”.

La lansarea celui de-al doilea fond, Agista, în 2019, ROCA X avea deja confirmarea că este un succes. Dar cum a apărut ideea? „Am fost la o conferință la HowToWeb în septembrie sau în octombrie 2018 în care l-am văzut pe scenă pe Daniel Dines, CEO la UiPath, care povestea cum 8 ani s-a străduit să strângă 1 milion de dolari pentru a scala compania și produsul pe care îl avea în București la vremea respectivă și n-a reușit să strângă această sumă și a fost la limita falimentului de foarte multe ori. Succesul lui a început când niște fonduri din vestul Europei au pus bani în această idee a lui, în produsul lui și în compania lui și la momentul respectiv, dacă nu mă înșel, compania era deja unicorn, adică valoarea era mai mare de un miliard de dolari și antreprenorul anunța la vremea respectivă că urmează în viitor să se listeze la New York Stock Exchange”, povestește Andrei
Cionca. A fost foarte puternic impresionat de istoricul lui Daniel Dines, cineva care a plecat din București cu o idee a reușit să se listeze la New York Stock Exchange, și mai mult decât atât, l-a intrigat faptul că în această companie n-a avut niciun investitor român în faza ei inițială; în acel milion de dolari, nu s-a regăsit un investitor român care să pună bani și să sprijine această companie. „Am identificat nevoia. Oricum piața de venture capital era la începuturi și ne-am propus hai să lansăm acest fond – și de la ideea asta din octombrie 2018 până la lansarea efectivă din iunie 2019 a fost un pas”, punctează fondatorul Impetum. Acest fond a pornit cu un cerc foarte restrâns de acționari, „cu noi având principalul aport la început. Și acum suntem cei mai mari acționari ai acestui fond. Am reușit în mai multe runde succesive de majorare de capi­tal să facem un portofoliu de start-up-uri, atât românești cât și regionale, pentru că aici este o piață globală și noi credem că fondul acesta ne poate ajuta și să aducem foarte multă expertiză în România. Noi investim în start-up-uri de afară, vedem mentalități, vedem instrumente de management și așa mai departe. Și prin intermediul lui ROCA X, fondul destinat investițiilor în aceste start-up-uri, aducem know-how la start-up-urile românești”, adaugă Andrei Cionca. „În ROCA avem undeva o participație astăzi, după mai multe runde de majorare de capi­tal, undeva la 13% prin divizia de investiții. În fondul de growth avem o participație de 30% și suntem cel mai mare acționar și în zona de venture capital suntem acționari cu 22%, tot așa prin brațul de investițional. Asta e modelul pe care îl vedem noi, pentru că piața este foarte la început în România”.

ROMÂNIA ÎNCLINĂ NEGATIV BALANȚA. Există un gap al României versus regiune în ce privește finanțările? Termenul de comparație sunt țările din Europa Centrală și de Est, spune Andrei Cionca. În mai multe studii pe care le-a citit și din discuțiile cu partenerii din străinătate, și-a dat seama că cel mai relevant indicator este un unula care calculează totalul investițiilor private equity vs PIB-ul țării respective. „Adică cât la sută din PIB sunt investiții private. Acum ratio este foarte mic, adică 0,01% din PIB în România. În CEE se plasează la 0,06, deci de cinci ori mai mare, iar în Europa Occidentală indicatorul este de cinci ori mai mare decât ratio-ul țărilor din CEE. PIB-ul lor este mult mai mare decât PIB-ul țărilor din Europa Centrală și de Est. Dar și raportul este de cinci ori mai mare. În România acest raport este de 5 ori mai mic decât țările din Europa Centrală, din care și noi facem parte. Adică noi influențăm media asta, trăgându-o în jos și în continuare raportul este de 5 la 1”, explică fondatorul Impetum. Valoarea totală a pieței de fonduri de investiții pe plan local este în jur de 100 de milioane de euro.

În Polonia, aportul statului la fondul suveran a fost de 1 miliard de euro, dar cu contribuția privată această valoare avansează spre 1,5 miliarde împărțită în să zicem 40 de de fonduri de investiții cu capital de risc, estimează Andrei Cionca. „Ratio-ul nostru este de 25 de ori mai mic decât în vest și de 5 ori mai mic decât în Europa Centrală și de Est în private equity”.

GÂNDIRE GLOBALĂ PENTRU ACTIVITATE REGIONALĂ. Andrei Cionca vede piața lor de adresabilitate ca fiind una globală: „Avem flexibilitate fiindcă  suntem 100% finanțati privat, așadar noi putem să investim oriunde. Avem investiții din Statele Unite până în Israel, în toată Europa de Vest, în Europa Centrală și în Europa de Sud-Est. Gândim global și acționăm regional. Strategia pe care noi o avem cu celelalte două fonduri, și anume cu fondul de growth și cu cel de buyout este ca noi să investim în companii românești și ca aceste companii românești capitalizate, la care se adaugă cunoștințele noastre de private equity, să devină jucători regionali”. El menționează și un prim exemplu, de evoluția căruia se declară bucuroși, respectiv compania de producție de fibră din sticlă Bico din Piatra Neamț, care, înainte de investiția ROCA, era o companie în dificultate, iar în prezent este numărul unu în Europa Centrală și de Est, are investiții în Republica Moldova, precum și în Lituania. „Acesta este modelul pe care vrem să-l urmăm și cu toate celelalte companii în care investim. Adică vrem să îi ajutăm pe antreprenori să ocupe o poziție de top trei jucători național, care să le permită ulterior un salt în consolidarea pieței, să le permită un salt regional.” Această rețetă se aplică atât pentru industria de IT, cât și pentru producția de materiale de construcții. Singurul domeniu în care gândesc încă local, adaugă el, pentru că e industria este foarte fragmentată, este agricultura: „În acest domeniu am investit în companii care acoperă mare parte vestul, centrul și sudul țării și gândim deocamdată local”.

Ce ar trebui să facă antreprenorii români pentru a câștiga mai mult loc pe harta businessului regional? Andrei Cionca observă că situația reală a economiei românești este a unei economii naționale foarte fragmentate, în care între 4% și 5% din numărul total de companii existente în România au active de peste 1 milion de euro. „Suntem o economie destul de fragmentată și destul de individualistă. Dintr-un studiu realizat anii trecuți reieșea că aproape de 80% din numărul total al acestor companii de impact erau businessuri personale sau de familie. Adică avem încă neîncredere în asociere, în loc să avem o companie mai mare, avem trei companii mai mici.” Pornind de la această realitate, el observă că modul acesta de operare implică o limită de creștere, accentuată de faptul că majoritatea afacerilor se află la prima generație de antreprenori. „Cei care acum se retrag au început chiar cu nimic, fără capital. Noi am avut două cicluri de creștere foarte lungi, în 2002 – 2008 și, să zicem 2010 – 2019. Marea lor majoritate n-a putut să capitalizeze atât de mult profit încât să fie foarte stabile și foarte bine capita­lizate ca să-și permită expansiunea, să-și permită procese de achiziții ale altor companii șamd.”

Companiile în care investește ROCA au cifre de afaceri cuprinse, de regulă, între 15 și 20 de milioane de euro și profit opera­țional cuprins între 1,5 și 3 milioane de euro. „Valoarea acestor companii, privită foarte de sus, ca să ne facem o o imagine, este cuprinsă undeva între 12 și 20 de milioane de euro. Există așadar o diferență între oferta de bani care ar veni să investească și realitatea economiei în care sunt aceste companii mici și mijlocii, care nu se califică pentru a primi bani de la fondurile de investiții. Și aici e gap-ul pe care noi încercăm să îl abordăm pornind de jos în sus, nu de sus în jos, pentru a-l umple. Și cum facem asta? Păi, punând banii în companiile acestea, dezvoltându-le, cumpărând altele și punându-le împreună.” ROCA Industry este un exemplu în acest sens, în care ei au cumpărat cinci astfel de companii, le-au unit într-un holding, pe care l-au listat la bursă pentru a avea acces la capital și a continua achizițiile și consolidarea acestor companii. „Direct, ROCA Industry are cinci companii, care indirect, mai dețin încă patru. Bico mai deține încă trei companii, iar o altă companie din Reghin este în proces de achiziție a unui competitor”. Astfel, pornind de la 4,5 milioane de euro în urmă cu patru ani, au reușit ca unul dintre holdingurile ROCA să fie listat în piața secundară AeRO și, în urma unui proces de majorare de capital, să fie transferat în curând pe piața principală a Bursei de la București. „Cam aceasta este filosofia noastră și cam asta încercăm să explicăm acționarilor noștri, antreprenorilor cu care lucrăm, că limita aceasta pur antreprenorială, construcția acestor companii pur antreprenoriale doar în jurul antreprenorului, are o limită de creștere care nu-i permite listarea pe bursă, finanțarea, atragerea de fonduri pentru dezvoltare și, de la un anumit nivel în sus trebuie puse în aplicare niște reguli de guvernanță corporative. Anumite reguli din cultura acestor companii trebuie puțin schimbate, pentru a facilita trecerea de la mentalitatea pur antreprenorială, la compania listată și care devine campion regional.” Cum funcționează însă, tehnic, investițiile ROCA în firmele antreprenoriale? „Este vorba despre un proces de buyout, în care ROCA cumpără controlul acestor companii. În general, antreprenorul, aflat într-o criză de succesiune, oricum vrea să vândă și să se pensioneze. În cazul fondurilor axate pe strategii de growth, de pildă, acționăm din poziții minoritare, deci nu avem controlul în companiile respective și noi aducem tot capitalul și tot know how-ul nostru în direcția parteneriatului, adică în a sprijini antreprenorul să ducă compania la la nivelul următor. Experiența noastră ne-a învățat că nu este suficient ca la început, când intrăm într-o companie, doar să setăm termenii tranzacției, trebuie să setăm și drumul companiei până la următorul nivel de dezvoltare, care înseamnă și niște reguli de conviețuire, principii de luare a deciziilor”. Și-au propus astfel să aducă un set de reguli transformaționale, prin care ei să impulsioneze aceste schimbări de cultură în ca­drul companiilor pe care pe care le cumpără, adică să facă trecere de la pur antreprenorial, pe care Andrei Cionca o descrie drept foarte flexibilă, bazată pe curajul antreprenorului, însă de la un anumit nivel în sus aceasta poate să blocheze creșterea, credibilitatea și atragerea de capital șamd și că ea trebuie corporatizată – „trebuie implementată o guvernanță corporativă și trebuie schimbată cultura acestor companii”.

PIAȚA FONDURILOR DIN ROMÂNIA, ABIA LA ÎNCEPUT. Fondatorul Impetum Group observă că piața fondurilor este foarte la început, de unde și nevoia dezvoltării acesteia, având în vedere impactul potențial în economie: „Noi putem să analizăm cum arată companiile înainte să investim în ele și cum arată după unu, doi, trei ani. Impactul este incredibil, iar acest impact influențează întreaga țară. Chiar putem schimba puțin mentalitatea în care am operat până acum, acesta de timiditate, putem să ieșim afară să atragem capital, putem pune companii puter­nice pe Bursa de la București, de pildă”. Însă pentru funcționarea acestui sistem, el consideră că avem nevoie de următoarea etapă de investitori. „Până acum ne-am dezvoltat doar prin intermediul high networth individuals – antreprenori care au avut succes, au făcut niște bani în companiile lor și care au intrat cu bani în aceste în aceste fonduri de investiții oriunde în lumea asta. Ei sunt cel mai dificil de atras investitori și ei în general vin la finalul procesului, adică după ce participă la finanțare investitori instituționali și family office-uri (un mana­gement privat al averii mai multor familii care pun banii împreună). La început, la finanțarea fondurilor primii participanți sunt cei instituționali, family office-urile și la final intră acești investitori privați, cu avere mare, care își diversifică portofoliul și aleg și fonduri de investiții. Noi am început exact invers. De ce? Pentru că investitori instituționali în România nu sunt”. Andrei Cionca observă că există câteva programe prin PNRR, care sunt deja în foarte mare întârziere, iar banii ce urmează să vină prin aceștia sunt foarte puțini. Este vorba despre o alocare totală de 400 de milioane de euro în total, dintre care în jur de 200 de milioane de euro vor merge înspre private equity și venture capital, în timp ce 200 de milioane de euro vor merge pe infrastructură și în alte domenii de investiții. Managerii de fonduri care sunt selectați prin programele de PNRR trebuie să găsească și contribuții private, în condițiile în care nu avem în România family office-uri, de pildă, iar fondurile noastre de pensii sunt foarte reticente în a intra în private equity. „Așadar, eu cred că următorul pas este ca noi să înțelegem că industria de privat equity este absolut necesară și că aici avem potențial de dezvoltare imens, pentru că fondurile acestea nu aduc doar bani, ci și foarte multe cunoștințe, guvernanță corporativă, transparență. Se creează în lanț foarte multe efecte benefice. Trebuie să diversificăm investitorii care pun banii aici. Noi am strâns până astăzi aproximativ 100 de milioane de euro de la mai mult de 60 de investitori privați, un exercițiu extraordinar pe care nu l-a făcut nimeni în România. Noi l-am putut face fiindcă am avut și o diversificare a produselor – venture, buyout și growth”.

Următoarea etapă pe care o vede necesară fondatorul Impetum Group este ca, în urma faptului că acest tip de investiții a fost validat, cu bani privați, să folosească o strategie similară și fondurile noastre de pensii: „Acestea au o problemă foarte mare, colectează foarte mulți bani și n-au în ce să îi pună. Și argumentul lor astăzi este că tichetele sunt prea mici. Dar economia nu va putea crește dacă noi ne uităm de sus și spunem antreprenorilor: «Faceți-vă voi mari și după aceea noi venim, puneți afacerile pe bursă și noi o să investim acolo, că numai acolo ne dă voie legea». Eu cred că următorul nivel acesta va fi: să punem bani instituționali în aceste fonduri de private equity, care, treptat, ridică companii, investesc în ele, le cresc, le aduc la bursă, cum am făcut și noi cu ROCA Industry, iar de acolo fondurile de pensii vor putea pune și mai mulți bani. Nu putem să stăm și să așteptăm doar ca să ne vină produsul finit pe masă, este nevoie de capital și la început”. Andrei Cionca adaugă că fondurile de pensii funcționează într-un cadru legal pe care el îl descrie ca fiind restrictiv în acest moment, în sensul în care ei pot să investească doar 1% în fonduri de investiții de private equity, respectiv 3% din totalul activelor, care sunt foarte mari, dacă aceste fonduri sunt cofinanțări pentru fondurile care vin prin PNRR. „Problema este că avem două cazuri în România în care un fond, același fond de investiții, a investit într-un fond românesc și respectiv într-un fond pornit din Bulgaria. Am vorbit despre acest subiect și cu autoritățile, iar la nivel declarativ există o foarte mare deschidere, dar lucrurile nu se întâmplă. Trebuie să înțelegem mai bine unde sunt barierele și trebuie să acționăm un pic instituțional. Principalul argument al fondurilor de pensii este că fondurile de investiții românești sunt prea mici și tichetele pe care ei trebuie să le investească sunt prea mici. Păi, încă o dată suntem în România, unde avem o economie fragmentată și puțin capitalizată, unde vrem să investim”. Dacă inițial limita ASF era de 10% – adică un fond de investiții avea voie să investească 10% din totalul banilor în administrare în fonduri de private equity – ulterior, această limită a fost redusă, la 1%, respectiv 3% dacă se face finanțarea unui proiect care vine prin PNRR. Fondatorul Impetum Group este optimist însă în transformarea acestei viziuni, pornind de la ideea că o continuare a finanțărilor exclusiv cu investitori privați nu va mai putea genera sume de zeci sau sute de milioane de euro necesare economiei. Fondurile de pensii au sume impresionante de bani și nu au ținte de investiții: „Dacă începem astăzi (o schimbare în ceea ce privește reglementările referitoare la finanțările fondurilor – n.red.), în 5 ani putem ajunge să avem niște fonduri de investiții puternice care să finanțeze și să dețină participații la companii românești puternice, niște campioni regionali, listați, cum vrem noi”.

Andrei Cionca menționează și că, într-o discuție cu un prieten care are un fond în România, cu investitori doar din vestul Europei, vorbea despre nivelul randamentelor, dar cu nostalgia faptului că toți acești bani pleacă, nimic nu rămâne aici. „Toți banii pleacă pentru că noi investim într-o companie, bun, facem exit, obține profit, care profit merge la investitor, în afară. Noi nu reușim să ținem plusvaloarea sau valoarea adăugată, n-avem instrumentele acestea, să punem bani la început și să ne dezvoltăm propria noastră industrie de private equity, care ulterior contribuie și la dezvoltarea bursei și la dezvoltarea randamentelor mai ridicate ale fondurilor de pensii. Ne uităm cu admirație la ce se întâmplă în industria de private equity din afară. Este un motor de schimbare, este un motor de creștere, este un motor de inovație în economie. De ce? Pentru că banii de private ecuity nu vin doar cu bani, ci și cu foarte multe cunoștințe. Aș pune în dezbatere publică nevoia de dezvoltare a industriei. Avem foarte multe talente aici, de pe care noi nu reușim să le punem în valoare”.

JURNALUL DE SĂNĂTATE ECONOMICĂ POSTPANDEMICĂ. În 2020, Impetum Group a lansat și un studiu de măsurare a sănătății economiei româ­nești, luând drept eșantion companiile care aveau active de peste 1 milion de euro în pandemie. „Este un indicator de percepție al încrederii managerilor români în economie, pentru că noi am spus că se întâmplă ceva care se întâmplă o dată în viață, de câte ori o să stăm închiși în casă într-o pandemie?, având niște schimbări atât de puternice în economie cum am avut «norocul» să le trăim. Am pornit acest studiu Confidex în care să măsurăm percepția managerilor români despre încredere în propria companie, în sector și în economia românească în esență”. Au vorbit de atunci cu câte 500 de manageri din diverse sectoare de activitate și au împărțit companiile din care ei veneau în funcție de cifra de afaceri: companii mici (afaceri de sub 1 milion de euro), mijlocii (cu cifre de afaceri cuprinse între 1 milion și 5 milioane de euro) și companii mari (cu cifre de peste 5 milioane de de euro), dorind să afle și dacă încrederea, percepția despre economie, pot fi influențate de mărimea companiei și de sectoare. „Ulterior ne-am dat seama că de fapt, acest instrument lipsea cu desăvârșire și umple un gol foarte mare mare. Avem în România astăzi studii făcute de macroeconomiști, BNR, care sunt în general pentru uzul lor și explică unele măsuri guvernamentale.” Instrumentul dezvoltat de Impetum Group se adresează mai ales masei de antreprenori, iar pe baza acestuia se creează inclusiv o dezbatere între ei. „Ne-am dat seama că este o platformă de conținut care umple acest gol și în care fiecare poate să-și adauge conținutul. Avem o parte importantă de macroeconomie, în care noi invităm personalități mari din economie, șefi ai băncilor, să-și pună părerea și să adauge conținut în această în această platformă. Pe de altă parte, am adus și foarte mult discuții de la firul ierbii, din lumea antreprenorială.” Pornit ca un jurnal de criză, acesta a evoluat ulterior înspre a fi un indicator al economiei românești măsurat prin mai multe instrumente. „Vom avea în continuare acest instrument de măsurare a percepției, pe care îl vom completa în perioada următoare cu mai mulți indicatori – macro, sectoriali etc. Ne propunem ca acest indicator să fie trimestrial sau semestrial, dar să ia pulsul real al economiei românești și să ofere o imagine cât se poate de clară și de ansamblu, cuprinzând toate aspectele de care am vorbit, la trecut, prezent și și viitor.” De asemenea, dacă la început Confidex era un instrument pur cantitativ de măsurare a încrederii, acum dezvoltă și partea calitativă, în care vor să vadă și care sunt factorii ce influențează încrederea managerilor români în economie, în baza unor interviuri mai ample cu jucători din diverse sectoare, ce aparțin unor companii de diferite mărimi. „Vrem să lucrăm într-un mediu investițional în care să înțelegem foarte bine ecosistemul în care operăm, momentele în care intrăm în piață, momentele în care ieșim din piață și Confidexul ne poate ajuta atât pe noi, cât și pe toți jucătorii din piață, pentru că este o platformă publică, nu ținem absolut nimic secret din informațiile pe care le prelucrăm și din concluziile pe care pe care le tragem noi și invitații noștri în această platformă. Eu cred ne va ajuta pe toți să înțelegem mai bine economia și să ne modificăm comportamentele. Noi credem foarte mult în asta, că o criză poate fi scurtată dacă toți avem mai multă încredere”.    

Sub umbrela Grupului Impetum

Impetum Group își propune să devină un hub de resurse, care maximizează valoarea de business, prin reunirea de: business knowledge specific pentru fiecare din cele trei etape din viața unei companii (startup, criză de creștere, distress), capital, sinergii și crossuri între businessuri complementare, precum și o comunitate de manageri și antreprenori dornici să participe activ la consolidarea culturii antreprenoriale din România.

Impetum Group este grupul românesc care aduce împreună capital, management și servicii, format din reunirea sub aceeași umbrelă a:

CITR, liderul pieței de insolvență si restructurare din România

ROCA Investments, soluție de private equity care urmărește consolidarea și scalarea
IMM-urilor românești cu potențialROCA X, Venture Capital dstinat start-up-urilor disruptive din piața de tehnologie

Agista, fond de growth equity cu focus pe companii care au demonstrat o creștere susținută cu resurse limitate în nișa în care activează și caută să-și accelereze scalarea la nivel național și internațional.

Cum se corporatizează un business? Andreea Cionca Anghelof, mana­ger și cofondatoare a Impetum Group, a dobândit experiență mai ales în domeniul managementului de criză, precum și în transformările de companii, experiență venită din pilonul lor de insolvență și restructurare. În urmă cu aproximativ șase ani, odată ce au debutat în pilonul de investiții, a făcut trecerea înspre dezvolta­rea strategiilor de cultură organizațională, aceasta fiind principala sa responsabilitate în grup, dar la un nivel strategic, nu exe­cutiv. „De ce avem această responsabilitate în board? Pentru noi să avem o strategie pe partea de cultură organizațională e la fel de importantă ca o strategie de business. Sau, dacă vrei, e parte din strategia de business. Suntem de părere că o viziune este inutilă dacă nu te asiguri că e și toată echipa ali­niată acestei viziuni, că organizația te urmează în această viziune. Și atunci întotdeauna ținem cont în alcătuirea strategiei și de evoluția pe care cultura organizațio­nală trebuie s-o aibă, aceasta merge mână în mână cu dezvoltarea pe care o decidem sau o judecăm.”

O viziune este inutilă dacă nu te asiguri că e și toată echipa aliniată acestei viziuni, că organizația te urmează în această viziune. Și atunci întotdeauna ținem cont în alcătuirea strategiei și de evoluția pe care cultura organizațională trebuie s-o aibă, aceasta merge mână în mână cu dezvoltarea pe care o decidem sau o judecăm.

La nivel de grup, explică Andreea Cionca, le place să spună despre ei că au încă o cultură antreprenorială. „Esența noastră este tot a unei culturi antreprenoriale. Nu există însă o rețetă clasică a unei companii, aceasta depinde de industrie, de produs, de antreprenor, de echipă, nu poți să spui că un anumit număr de ani e despre cultura antreprenorială și că de la un anumit punct ne apucăm să importăm și instrumente, și procese de mana­gement”. Pe de altă parte, este de părere că în evoluția culturii unei companii există două mari etape: primii ani, în care tot businessul este centrat în jurul antreprenorului, pentru că de la el pornește viziunea și ideea, este vorba despre anii de dezvoltare și de poziționare în piață. După care, la momentul la care începe scalarea, când antreprenorul își de seama că are nevoie de capital sau de alte ingrediente ca să scaleze, acela este și momentul în care și cultura trebuie să evolueze. „Se face trecerea de la o cultură centrată pe antreprenor la o cultură centrată pe echipă. Cheia succesului ține de găsirea mixului potrivit în a păstra lucrurile bune care te-au adus până până acolo, precum și instrumentele și procesele în doza potrivită, atât cât să te ajute să gestionezi mai eficient și să scalezi mai eficient businessul pe mai departe, fără să-i distrugi autenticitatea modului de a face business de până atunci. Și noi ne uităm foarte mult la companiile din economiile mai evoluate decât economia noastră locală și încercăm să adaptăm instrumentele care ni se par potrivite pe cultura noastră, pe produsul nostru, pe piața noastră, care să ne aducă într-o și mai mare agilitate și eficiență businessurile pe care le conducem.”

CARTE DE VIZITĂ ANDREEA CIONCA

Cu peste 20 ani de experiență în antreprenoriat, managementul crizei, business transformation și brand and culture, Andreea Cionca Anghelof este co-fondatoare și managing director al Impetum Group – consorțiul de business care a creat soluțiile de investiții Roca Investments, Roca X, Agista, dar și CITR – liderul pieței de insolvență.

• Este de părere că formula cheie prin care companiile pot fi scalate constă în mixul dintre accesul la capital și „The right mindset” (cultura organizațională potrivită).

• La nivelul companiilor lansate de Impetum Group, se concentrează la nivel strategic pe dezvoltarea unei culturi organizaționale care încurajează dezbaterea și manifestarea curajoasă și creativă a ideilor.

• Eeste responsabilă de dezvoltarea strategiei brandurilor și a unei culturi organizaționale care încurajează dezbaterea, transparența, căutarea continuă de alternative și susține oamenii și companiile să fie deschiși la schimbări și la idei mari, imprimând astfel dinamismul specific companiilor lansate de grup.

Când vine vorba despre instrumentele ce pot fi importate și adaptate la nevoile locale și specificul businessului românești, Andreea Cionca observă că cea mai mare schimbare ține de crearea unei echipe executive de management, acei C-level suits, care de fapt sunt parteneri ai CEO-ului, nu subordonați. „Și acesta este un alt tip de mindset. Aș începe prin verificarea, scanarea oamenilor de care este nevoie și de rolurile potrivite pentru strategia de business pe care urmează să scaleze businessul.” Apoi, ea vorbește despre nevoia unui minim de bune practici: „Eu nu sunt adapta îmbrățișării tuturor procedurilor și proceselor dintr-o companie, pentru că asta duce la știrbirea creativității și a inovației de care ai în continuare nevoie, mai ales atunci când vorbești de scalare, dar trebuie să fii capabil ca împreună cu echipa asta executivă, să ai cumva bine pusă la punct ordinea priorităților. Ar trebui să identifici care sunt acele locuri critice din strategie unde ai nevoie de procese de gestionare, inclusiv de exemplu, dacă e să mă refer la people management, să implementezi procedură de evaluare atât a performanței, cât și o cultură a feedbackului care nu prea se obișnuiește într-o cultură antreprenorială”. Chiar dacă nu există o rețetă neapărat clasică de importare a sistemelor, este nevoie de existența deschiderii  de a te înconjura de de oameni, de management, să descentralizezi decizia, astfel încât după ce te-ai asigurat că ai la locul potrivit managerii potriviți, să le dai și libertate și autonomie. De asemenea, consideră că este esențială o mentalitate de dezvoltare continuă. „O problemă pe care, din păcate, o întâlnim în cultura antreprenorială, este că după ce ai atins un anumit succes, nu prea îți mai vine să te autodezvolți și să mai înveți lucruri. Or, eu cred că cu atât mai mult atunci când urmează să scalezi businessul, atât tu ca și antreprenor, dacă decizi să rămâi în continuare în management, cât și managerii aleși să dezvolte businessul alături de tine, trebuie să aibă în continuare o mentalitate deschisă continuu înspre autodezvoltare și de învățare.”

Cât privește companiile care sunt sub umbrela grupului Impetum, există elemente comune și respectiv diferite în cultura organizațională a acestor entități. „Există o esență clar comună pe care ne preocupăm să o ducem mai departe și o impregnăm chiar și în companiile în care fondurile investesc. Este vorba despre curajul de a acționa imediat; noi suntem antrenați, ca să zic așa, în acest sens din managementul de criză, din companiile aflate în dificultate, putem așadar să identificăm foarte rapid ce e valoros și care sunt oportunitățile. Faptul că avem în cultură curajul de a acționa imediat ce am identificat oportunitatea și am identificat valoarea e unul din avantajele noastre competitive, care cu siguranță se regăsește în cultura fiecare echipe de management. Apoi, această autodezvoltare de care vorbeam mai devreme, care e o preocupare reală și constantă de la toate nivelurile, se regăsește în toate echipele de management”, conchide Andreea Cionca.

Ce companii a lansat Impetum Group

ROCA InvestmentS este cea mai dinamică companie de private equity din România, un brand fondat de Impetum Group. Este un model unic pe piața locală de private equity, prin structura de holdinguri specializate pe industrii strategice ale economiei, care asigură capital și resurse pentru creșterea companiilor românești cu potențial.

• Activitatea ROCA Investments, condusă de Rudolf Vizental în poziția de CEO, vizează strategic două sectoare-cheie de activitate, pe care s-a specializat: sectorul industrial, prin intermediul holdingului ROCA Industry – primul holding de materiale de construcții din Romania – și sectorul de agribusiness, prin intermediul holdingului ROCA AGRI RDF.

• ROCA Investments a finalizat până în prezent cinci runde de majorare de capital, care au totalizat 43,75 milioane euro, a semnat 20 de tranzacții și a finalizat două exituri.

• În 2023, la cinci ani de la lansare, raportează un randament al investițiilor (IRR) de 39% și ajunge la o evaluare a portofoliului de
78 milioane euro, în creștere cu 50% față de cea anterioară.

ROCA Industry, condus de Ionuț Bindea din poziția de CEO, este primul holding industrial de materiale de construcți din România, fondat de ROCA Investments, cu scopul de a oferi soluții de capital, parteneriate active și aport de know-how specializat pentru consolidarea și dezvoltarea afacerilor românești și transformarea acestora în campioni industriali regionali.

• În prezent, ROCA Industry este listată pe piața secundară AeRo de la Bursa de Valori București, și are ca obiectiv tranziția pe piața principală.

• ROCA Industry deține direct și indirect opt companii:

• ECO EURO DOORS, cel mai mare producător român de uși destinate construcțiilor rezidențiale

• BICO Industries, cel mai mare producător de plasă din fibră de sticlă din România și unul dintre cei mai mari la nivel european, care la rândul său încorporează TERRA, EUROPLAS și IRANGA TECHNLOGIJOS

• EVOLOR (fosta companie SARCOM), unul dintre cei mai mari jucători din industria de producție de vopsele și lacuri

• DIAL, companie specializată în producția de panouri bordurate de gard, cu o experiență de aproape 30 de ani pe piață

• ELECTROPLAST, unul dintre liderii pieței de cabluri electrice pentru infrastructura feroviară

• Cifra de afaceri cumulată, la nivelul companiilor din holding: 289,5 mil. lei, în prima jumătate din 2023, în creștere cu 5,7% comparativ cu aceeași perioadă din 2022.

ROCA Agri RDF, lansat în 2018 și condus din poziția de CEO de Alexandru Savin, este holdingul de agricultură al ROCA Investments, care deține în prezent cinci companii: RDF Agricultură, RDF SA, Adidana Agricultură, Dachim și Supliment.

• Prin intermediul companiilor deținute, cu activități în plină expansiune națională, holdingul este unul dintre principalii jucători de pe piața producției și distribuției de inputuri, precum și a comerțului cu cereale.

• Lansat pe piață în luna iulie 2022, holdingul ROCA Agri RDF a generat afaceri de peste
156 milioane de euro (cifră raportată la decembrie 2022) și și-a dublat suprafața agricolă exploatată, ajungând la un total de 4.500 de hectare.

• În 2022, cele cinci companii aveau
200 de angajați și 3.700 de clienți.

• Holdingul vizează listarea la bursă, pe piața principală, ca obiectiv pe termen mediu.

• ROCA Agri RDF urmărește o abordare integrată în segmentul agriculturii sustenabile, propunându-și să devină o soluție de tip one-stop-shop pentru fermieri.

• În 2023, ROCA Agri RDF și-a lansat în mod voluntar primul raport de sustenabilitate, aferent anului 2022, care evaluează impactul generat de activitățile sale asupra ariilor sociale, economice și de mediu. Odată cu acest raport, holdingul a anunțat și pilonii strategici care guvernează acțiunile de sustenabilitate ale grupului.

ROCA X, lansat în 2019, este un venture capital de 12 milioane de euro, finanțat integral privat, care investește în start-upuri disruptive din tehnologie aflate la început de drum în faza de pre-seed și seed. În decembrie 2021, echipa de management a ROCA X a devenit primul administrator de fonduri de investiții alternative EuVECA din România, înregistrare ce îi va permite administrarea de portofolii de fonduri cu capital de risc de pe teritoriul Uniunii Europene, baza de funcționare fiind regulamentul Uniunii Europene privind fondurile europene cu capital de risc.

• Condus de Alexandru Bogdan (CEO), ROCA X nu se concentrează exclusiv pe o anumită nișă, ci monitorizează activ atât evoluția economică, și zonele în creștere rapidă, cât și noile tendințe în tehnologie, derivate din noile dimensiuni ale dezvoltării societății și umanității.

• Ambiția ROCA X este să fie un jucător regional, cu acces la companii de tehnologie europene, să creeze o punte între companiile din tehnologie, resursele umane necesare dezvoltării acestora, capitalul din surse private și instituționale și piețele mondiale.

AGISTA, lansat în 2022, este un fond de investiții de growth care susține prin capital și know-how IMM-uri românești ale căror produse și servicii sunt sau devin esențiale pentru societate. Cu specific de acționar minoritar, Agista acționează ca un investitor ancoră, cu rol strategic, având reprezentant în boardul companilor din portofoliu, contribuind la dezvoltarea rapidă și sănătoasă a acestora.

• Prin parteneriatul cu Agista, condus din poziția de CEO de Nicolae Kovacs, o companie beneficiază de soluții personalizate, ghidaj și networking, având alături un partener de creștere în perspectiva transformării în campion regional.

• Agista investește în toate domeniile de activitate, dar urmărește preponderent industriile: IT&C, healthcare, reciclying și agritech. De la lansarea și până în prezent, Agista a investit în Centrokinetic, Bittnet Group, Eplus Smart Energy, Dendrio Solutions, GRX – de curând FORT și Top Tech.