Colecție de știri

Și nu, nu o să încep cu Donald Trump, dar îl voi cita mai jos, ci cu Martin Schulz, președintele Parlamentului European, care vorbește despre pericolul destrămării Uniunii Europene. Nu a precizat ce anume amenință Uniunea, dar s-a concentrat asupra crizei migrației, care a pus la încercare unitatea și toleranța Europei anul acesta. Uniunea are alternative și „poate, desigur, fi reversibilă“, a apreciat Schulz, adăugând că celelalte opțiuni includ o Europă în care prevalează naționalismul, frontierele și zidurile.

Trecem de la Martin Schulz la ministrul ungar de externe, Peter Szijjarto, care spune că relațiile Ungariei cu România sunt marcate de „provocări majore“, atingând cel mai scăzut nivel în timpul disputelor cu guvernul fostului premier Victor Ponta. Ministrul încearcă să împace și capra și varza, precizând că statul român rămâne un important partener pentru schimburi comerciale.

Despre victoria Frontului Național și a Marinei LePen în alegerile regionale din Franța veți fi aflat deja; avem aici o Franță profund divizată. Este vorba de o elită proeuropeană și populația care se opune din ce în ce mai ferm unei atare mișcări. Yves Smith, bancher de investiții, consultant și scriitor la unele dintre cele mai importante publicații, avansează ideea unei Franțe care devine un stat bazat pe un regim de apartheid: politici discriminatorii și autoritate, plus tensiunile dintre grupurile diferite de minorități din suburbiile marilor orașe. După atacul de la Charlie Hebdo incidentele legate de musulmani au crescut cu 70%, din care 80% îndreptate împotriva femeilor care purtau vălul. Autoritățile vor să blocheze internetul obscur, al traficului de arme, bani și cine mai știe ce, ce poate fi accesat prin intermediul platformei TOR și să limiteze acesul prin rețelele Wi-Fi gratuite.

Franța nu face figură singulară. Luările de poziție ale premierului maghiar Viktor Orban, ultraconservatorii din Partidul Lege și Justiție, care iscă temeri legate de o posibilă alunecare a Poloniei spre un naționalism creștin, civilizata Suedie, unde sondajele sunt conduse de niscaiva democrați cu rădăcini neonaziste sau Danemarca, unde Partidul Popular danez declarat antiimigrație face parte din coaliția de guvernământ sunt fațete ale noii politici europene cu tentă naționalistă.

Peste tot în lume este la fel: fostul premier australian Tony Abbott crede că islamul reprezintă o problemă: „Nu toate culturile sunt egale, iar Occidentul trebuie să înceteze să prezinte scuze pentru că își apără valorile. Occidentul nu trebuie să îi catalogheze pe musulmani drept malefici, dar nu poate rămâne în etapa de negare în legătură cu această problemă masivă pe care o reprezintă islamul“.

Donald Trump, miliardarul american, aflat în cursa pentru Casa Albă, este un izvor de declarații: „Pierdem mulți oameni din cauza internetului. Trebuie să discutăm cu Bill Gates și cu alte persoane care înțeleg cu adevărat ce se întâmplă. Trebuie să discutăm cu ei pentru a închide internetul, măcar unele zone ale acestuia. Unii vor invoca libertatea de exprimare. Sunt proști. Avem mulți proști“. Și într-un comunicat: „Donald Trump îndeamnă la oprirea totală și completă a intrării musulmanilor în Statele Unite, până când aleșii din țara noastră înțeleg ce se întâmplă“.

La un miting în South Carolina, doar câteva ore mai târziu, Trump a repetat acest îndemn, în aclamațiile mulțimii. Din nou într-un comunicat al echipei sale: „Aproximativ 25% dintre musulmanii din Statele Unite consideră justificată violența împotriva Americii, potrivit unui sondaj al Center for Security Policy, un grup de reflecție conservator. Fără să ne uităm la diverse sondaje, este evident pentru toată lumea că ura este dincolo de orice înțelegere. De unde vine această ură și de ce – va trebui să determinăm. Până când nu vom fi capabili să determinăm și să înțelegem această problemă și amenințarea periculoasă (sic!) pe care o reprezintă, țara noastră nu poate să fie victima unor atacuri oribile comise de către persoane care cred doar în jihad și care nu au niciun simț al rațiunii sau respect față de viața umană“.

Închei cu Eric Schmidt, președintele executiv de la Google, care vorbește de instrumente de cenzură a urii în social media.

Am enumerat fațetele unei lumi, așa cum le-am adunat în numai o săptămână, lume care îmi pare a-și pierde, din ce în ce, mințile. Înaintea celor două conflicte mondiale lumea a traversat, la fel ca acum, perioade de criză economică, pe fonduri de exacerbări naționaliste. Și atunci, pentru situația de acasă, oriunde va fi fost acasă, erau vinovați ceilalți, oricine ar fi fost ceilalți. Nu cred că vom repeta greșelile din secolul trecut, pentru că deja lumea este ocupată până peste cap cu greșelile momentului. Europa, poate lumea în întregul ei, se autodistrug, nu cu mitraliera, ci cu nepăsare și inconștiență, imbecilizate de cultura social media și de lideri de opinie nechemați.