Codurile secrete care se află pe toate bancnotele

Când ați analizat ultima oară o bancnotă? Dacă o veți privi cu atenție veți observa anumite semne particulare menite să detecteze falsurile.

În cadrul unui experiment, specialistul în IT Markus Kuhn a încercat să copieze color o bancnotă de 20 de euro. În momentul în care a apăsat butonul, aparatul a scos un țiuit și nu a apărut nicio copie a bancnotei respective, ci un mesaj printat în diferite limbi, unde se explica faptul că este ilegală xeroxarea sa.

După o analiză mai atentă a bancnotei, Kuhn a observat mai multe cercuri foarte mici, dispuse sub forma unei „constelații” și „camuflate” sub diverse semne. De exemplu, pe bancnota de 20 de euro cerculețele sunt parte a notelor muzicale aflate în design-ul hârtiei. 

Totuși, xeroxarea alb-negru a bancnotei nu este detectată, fapt ce demonstrează că aparatul „știe” când cineva vrea să falsifice bani, culoarea cerculețelor făcând parte din acel cod. Unii consideră nu doar culoarea ca fiind o parte importantă a codului, ci și distanța dintre cele cinci cercuri.

Este cunoscut faptul că în procesul de printare a hârtiei banilor se folosește un model standard de recunoaștere a bancnotelor valide, dar acesta nu poate fi dezvăluit.

Cum detectează xeroxul particularitățile bancnotelor reprezintă, totuși, un mister pe care reprezentanții instituțiilor specifice nu vor să îl dezvăluie. Aceștia afirmă că se iau toate măsurile de precauție pentru reducerea și stoparea falsificării de bani. Întrebat dacă aparatele de copiere sunt special programate să recunoască acele semne specifice ale bancnotelor, un reprezentat al companiei a afirmat: „Xerox, împreună cu alte companii din domeniu, consultă legislația și face tot posibilul pentru a stopa amenințările de falsificare a banilor prin intermediul tehnologiei.”

Mai există, de asemenea, un nivel de codare a bancnotelor mult mai avansat decât „constelația” respectivă, numit Nivelul 3. Despre acesta, însă, nu discută nimeni, Banca Centrală fiind singura cunoscătoare a acestui „secret”.

Deși a pornit o mică investigație pentru a-și satisface această curiozitate, retincența în răspunsuri a celor întrebați l-a determinat pe Markus Kuhn să afirme, în cele din urmă: „Poate nu vom avea niciodată suficiente informații despre tehnologiile care combat falsificarea de bani, dar cred că așa este mai bine.”