CNADNR dă 20,34 milioane de lei pentru revizuirea unui studiu de fezabilitate la autostrada București-Brașov

Durata contractului va fi de 12 luni de la data de începere a acestuia, din care șase luni pentru revizuirea studiului de fezabilitate și șase luni de asistență acordată beneficiarului. Valoarea fără TVA a contractului este de 16,4 milioane de lei.

Termenul limită de depunere a ofertelor este 15 septembrie, ora 10:00, urmând ca acestea să fie deschise în aceeași zi, două ore mai târziu.

Proiectul are ca scop realizarea Autostrăzii Comarnic – Brașov, respectiv sector Comarnic – Predeal, kilometrii 115-300 de metri, kilometrii 114 -800 de metri și sector Predeal – Cristian, kilometrii 146-800 de metri și kilometrii 162-300 de metri, la care se adaugă reabilitarea DN 73B, în vederea asigurării infrastructurii de bază necesară cererii de transport în creștere, se arată într-un comunicat al Companiei Naționale de Autostrăzi și Drumuri Naționale din România (CNADNR).

DN 73B face legătura între localitățile Ghimbav și Cristian, ambele în județul Brașov.

Investiția își propune și “reducerea numărului de accidente precum și îmbunătățirea confortului în timpul călătoriei, gestionând în același timp reducerea emisiilor de poluanți și impactul negativ asupra mediului, prin creșterea fluenței, atât a traficului de tranzit, deviat pe autostrăzi, cât și a traficului rămas în zona urbană, precum și de a reduce poluarea sonoră în zona localităților urbane adiacente pe DN 1”, notează CNADNR.

În plus, pe lângă importanța națională, autostrada București – Brașov va deservi în condiții bune traficul de tranzit internațional de mărfuri și persoane de pe teritoriul României, precizează oficialii CNADNR.

Autoritatea Națională pentru Reglementarea și Monitorizarea Achizițiilor Publice (ANRMAP) a emis în 30 iulie acceptul de publicare a anunțului de participare, urmând ca acesta să fie publicat în Sistemul Electronic de Achiziții Publice (SEAP) în 31 iulie, spun oficialii CNADNR.

CNADNR a anunțat, în 18 iunie, anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune privind construcția tronsonului de autostradă Comarnic-Brașov, din cauza problemelor cu finanțarea. Proiectul urma să fie derulat de un consorțiu format din companiile Vinci (Franța), Strabag (Austria) și Aktor (Grecia).

“Ofertantul declarat câștigător (asocierea Vinci-Strabag-Aktor, n,r,) nu a reușit să obțină implicarea instituțiilor financiare internaționale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanțarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanțări acordate exclusiv de finanțatori privați, costurile de finanțare pentru realizarea proiectului ar crește”, arăta CNADNR.

Un alt motiv care a stat la baza acestei decizii a fost prezentarea publică a proiectului, care “a generat o puternică reacție negativă, mai ales în privința costurilor prezentate”.

Tronsonul de autostradă Comarnic – Brașov este împărțit în cinci sectoare, cu un total de 58 de kilometri.

“Sectoarele 1 și 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Brașov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă și drumuri de legătură) vor fi scoase la licitație, cu finanțare de la Bugetul de Stat. Pentru sectoarele 2, 3 și 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitație actualizarea studiilor geotehnice, cu finanțare de la Bugetul de Stat. În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic și Bușteni. După finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitație lucrările de construcție, cu finanțare de la Bugetul de Stat”, potrivit CNADNR.

CNADNR arata că, având în vedere costul semnificativ al proiectului, dacă ar fi încheiat contractul de concesiune cu ofertantul declarat câștigător, acest lucru ar fi putut duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privința țintei de deficit bugetar și a datoriei publice.

În plus, “ofertantul declarat câștigător nu a reușit să obțină implicarea instituțiilor financiare internaționale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanțarea proiectului de concesiune”, se arată în comunicatul Companiei de Drumuri. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanțări acordate exclusiv de finanțatori privați, costurile de finanțare pentru realizarea proiectului ar crește, au spus reprezentanții CNADNR.

În al treilea rând, Ministerul Finanțelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susținere a proiectului și al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condițiile unei clasificări “onGovernment balance sheet” a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depășirea țintei de deficit bugetar stabilită și calificarea scrisorii de susținere ca o garanție de stat.

Mai mult, după desemnarea ofertantului câștigător, acesta, alături de potențialii finanțatori privați, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. “Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire și a condițiilor care au stat la baza depunerii ofertelor”, a informat CNADNR.

Oficialii CNADNR susțin că proiectul autostrăzii București – Brașov rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport și că va fi dezvoltat în paralel cu autostrada Sibiu – Pitești.

În luna mai, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Transporturilor de la acea dată, Ioan Rus, ca după aprobarea Master Planului de către Comisia Europeană să prezinte o soluție și pentru proiectul autostrăzii Comarnic-Brașov, adăugând că, după găsirea acestei soluții, membrii Guvernului se pot retrage “în glorie”. Ulterior, Rus și-a dat demisia, în urma declarațiilor sale referitoare la românii din străinătate.

Premierul susținuse anterior că autostrada Comarnic-Brașov nu poate fi realizată fără un consens politic.

În februarie, Ministerul Transporturilor anunța că statul vrea să găsească un model financiar mai eficient în raport cu bugetul și să atragă finanțare de la instituții financiare internaționale pentru autostrada Comarnic-Brașov și că discuțiile cu consorțiul selectat vor continua până în aprilie.

Premierul ceruse în ianuarie ministrului Transporturilor ca, până în 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcție în concesiune a autostrăzii sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aștepta.

La începutul anului 2014, Compania Națională de Autostrăzi și Drumuri Naționale a încheiat un memorandum cu consorțiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcția, finanțarea, operarea și întreținerea autostrăzii Comarnic-Brașov.

Durata contractului de concesiune era de 30 de ani, din care 4 ani construcție și 26 de ani operare și întreținere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare și construcție era de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcția, operarea și întreținerea autostrăzii Comarnic-Brașov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanțare, suma urcă la 8,45 miliarde euro.

Termenul anunțat de autorități pentru semnarea contractului de construcție în concesiune a autostrăzii Comarnic – Brașov a fost amânat de mai multe ori. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Brașov, ultima tentativă având loc în 2010, când câștigătorul licitației, asocierea Vinci (Franța) – Aktor (Grecia), a renunțat la contract.

Autostrada este împărțită în cinci secțiuni: Comarnic Sud – Comarnic Nord (3,4 km), Comarnic Nord – nod rutier Bușteni (16,3 km), nodul rutier Bușteni până la nodul rutier Predeal (12,8 km), nodul rutier Predeal până la nodul rutier Râșnov (15,2 km) și nodul rutier Râșnov până la Cristian (5,4 km).