Club Business Magazin: Predicții pentru un sfert de secol

Deși din punct de vedere economic ne aflăm pe o traiectorie convergentă cu cea a statelor puternice din Europa, mai avem de trecut prin numeroase etape până să le prindem pe acestea din urmă. Care sunt domeniile în care România poate excela și ce soluții putem găsi pentru o creștere economică pe termen lung?

Drumul pe care România îl are de parcurs este unul lung și cu numeroase obstacole, dar și oportunitățile sunt pe măsură, consideră participanții la conferința ”25 de întrebări pentru viitorul României„ ,organizată de EY, Business Magazin și Ziarul Financiar.

Una din principalele probleme identificate de cei prezenți a fost cea a investițiilor sustenabile și a modului în care atât statul cât și mediul privat pot finanța domeniile cheie din economia României.

Cum finanțăm în mod sustenabil tot ceea ce avem de făcut în ceea ce privește infrastructura, educația pentru a ajunge la nivelul de bunăstare pe care românii îl merită? Aceasta este întrebarea pusă de Steven van Groningen, președinte al Raiffeisen Bank, care argumentează importanța acesteia prin faptul că deseori suntem ne concentrăm pe termen scurt: ”Chiar dacă e foarte important să ne uităm înapoi și să ne dăm seama cât de mult am realizat în 25 de ani, trebuie să înțelegem că avem încă un drum lung de parcurs până să ajungem la poziția pe care România o merită în comunitatea europeană. Sunt anumite surse pe care nu le folosim: fonduri europene, nu cunosc vreun parteneriat public-privat de succes, depindem prea mult de sistemul bancar. Trebuie să existe o viziune și un plan despre cum finanțăm, pentru că sistemul bancar are anumite limite. Sistemul bancar finanțează prea mult statul român și insuficient economia reală; atunci cum ne propunem să finanțăm nevoile pentru cei 25 de ani care vin, într-un mod care este atât sustenabil cât și eficient?“

La rândul său, Cătălin Stancu, director general al Electrica, spune că o strategie serioasă de dezvoltare a României ar trebui să identifice primele trei domenii în care ar trebui să investim astfel încât să devenim semnificativi, competitivi pe plan regional. ”Probabil că întrebarea de bază e unde ne vedem peste 10 ani și de ce locul acela ar trebui să ne asigure o poziție competitivă măcar în regiune“, crede el. ”Dacă e corectă logica, atunci ar trebui probabil să începem cu învățământul; cred sincer că ar trebui investit fundamental în învățământ.“ Un alt domeniu extrem de important este cel al antreprenoriatului și inovării: ”Nu cred într-o dezvoltare extrem de susținută care se bazează exclusiv pe mari companii de stat sau private, e clar că trebuie să existe un strat care să creeze valoare zi de zi într-o logică mai puțin complicată decât cea a marilor corporații, cu tot respectul pentru ele. Și probabil că ar trebui investite resurse în ceea ce înseamnă modernizarea cadrului general de reglementare, care să stimuleze această inovare.“ Dezvoltarea vine pe investiții, explică el, iar aceste investiții vin pe predictibilitate; fără aceste lucruri e foarte greu să construiești competitivitatea pe termen lung a unei țări sau a unei corporații.

”Cred că a fost o perioadă în care am fost finanțați de capital străin, de banii care veneau din străinătate. Dar ca să vorbim de finanțarea sustenabilă, cred că trebuie să găsim o modalitate de a crea capital românesc, despre care se vorbește mult, dar care nu crește într-un copac“, remarcă Steven van Groningen. El a explicat că piața de capital este extrem de importantă; în Statele Unite, spre exemplu, 80% din finanțare vine din piața de capital, iar 20% prin sistemul bancar. În România peste 90% este finanțare prin bănci, iar acesta nu e un lucru sustenabil. ”Cum creăm capital? Sunt bani de care cineva nu are nevoie, care pot fi investiți pe termen lung. Sistemul bancar face din milioane de economii bani care sunt, de fapt, și la dispoziția populației. Sunt bani care ar putea fi investiți pe termen lung. Dar dacă nu reușim să facem acumulare de capital și să ne asigurăm că banii rămân în România, atunci nu ne rămâne decât să atragem capital străin.“ Dacă vrem să fim sustenabili, crede CEO-ul Raiffeisen Bank, trebuie în primul rând să vedem ce instrumente avem în acest sens.

El se arată îngrijorat de faptul că nu are loc niciun fel de discuție pe această temă, că statul se îndatorează pentru cheltuieli curente, iar banii vor trebui plătiți de generațiile viitoare. ”Sigur, antreprenorii ar putea să se ducă la piața de capital, dar acolo ai niște reguli foarte clare; problema e că în acest moment sistemul bancar se confruntă cu o lichiditate imensă, dobânzile sunt foarte joase în toată Europa dar creditarea nu crește. În primul rând avem nevoie de un mediu de încredere, de un mediu predictibil; cine ia un credit dacă nu știe cum arată viitorul. E clar că aici avem o problemă. E la fel ca atunci când vorbim de natalitate: degeaba dai tot felul de prime, dacă oamenii nu sunt confortabili cu viitorul lor. Nu poți să dai o lege care să oblige oamenii să facă copii. În România avem peste 400.000 de firme, din care majoritatea, pe hârtie, nu au nicio activitate. Cum putem să finanțăm o companie care pe hârtie nu are venituri cu care să plătească înapoi creditul?“, se întreabă Steven van Groningen.

Cătălin Păuna, senior economist la Banca Mondială, subliniază faptul că administrația publică românească nu este mare, măsurată relativ la celelalte țări. Cheltuielile publice în România sunt mici ca procent din PIB relativ la alte țări, cheltuielile cu salariile, cu pensiile sau cu sănătatea, cu excepția cheltuielilor cu investițiile. ”Acestea nu sunt mici, sunt mari, dar sunt ineficiente. Va exista o presiune endemică, care se va accentua, să cheltuim mai bine resursele publice care sunt limitate. Pe măsură ce ne dezvoltăm vrem pensii mai mari, vrem salarii mai mari, vrem calitate mai bună a serviciilor publice, educație, sănătate și așa mai departe. Această presiune există acolo, însă deocamdată nu cred că am ajuns la punctul acela de inflexiune în care să vedem o transformare masivă a modului în care funcționează sectorul public. „

Schimbările acestea în sectorul public sunt de lungă durată, țărilor dezvoltate le-a luat de multe ori și secole să ajungă la performanța de azi, opinează el. La nivel tehnic, trei lucruri sunt importante pentru o transformare graduală a administrației publice: oameni de calitate, instituții și procese de calitate și tehnologie – lucruri care nu sunt foarte diferite de ceea ce există într-o companie performantă. ”Oameni de calitate poți să atragi prin două lucruri: prin salarii generoase, și cred că e important să avem salarii bune în sectorul public inclusiv la partea de intrare, și prin încrederea într-o carieră pe termen lung. Lucrurile acestea însă nu se întâmplă așa cum ar trebui“, crede Păuna.