Club BUSINESS Magazin: Economia albă vs. economia neagră
Bugetul de stat pierde anual miliarde de euro pe seama evaziunii fiscale și a celorlalte infracțiuni economice comise pentru a ocoli plata taxelor. Invitații celui mai recent club BUSINESS Magazin au discutat despre metodele simple prin care statul poate contracara efectele economiei negre și au conchis că marea evaziune și corupția merg mână în mână.
Invitații Club BUSINESS Magazin:
RADU TIMIȘ, președinte Cris-Tim
JAN GLAS, manging partner TPA Horwath
ANCA BIDIAN, CEO Kiwi Finance
EMILIAN DUCA, managing partner Tax&Business Solutions SRL
CĂTĂLIN BĂICULESCU, avocat Mușat&Asociații
IONEL BLĂNCULESCU, consultant financiar
VICTOR CIUPERCĂ, area manager amb Holding Gmbh
SORANA MANTHO, corporate affairs Philip Morris
CRISTIAN PĂUN, Academia de Studii Economice, București
BUSINESS Magazin: Sunteți de acord cu estimarea Curții de Conturi a economiei negre din România, de 30% din PIB?
EMILIAN DUCA: Procentele care apar pe piață sunt agregate. Dacă facem pași în afara Bucureștiului, vom constata că procentul e mult mai mare de 30-40%. Sunt insule de economie formală într-o mare de economie informală.
RADU TIMIȘ: În provincie funcționează foarte bine trocul. Toată lumea oferă ceva contra ceva. S-a ajuns la nebunia în care deja sunt furnizori mijlocii de la care dacă vrei să cumperi cu factură nu poți. Una din măsurile pe care noi le-am propus e ca tot ce înseamnă bon fiscal să nu depășească cinci mii de euro. În felul ăsta, poți să controlezi banii negri. Tot ce înseamnă parte de restaurante, băcănie, locuri unde nu se oferă bon fiscal, am cerut ca bonul să se ofere înaintea efectuării serviciului. Un impact mare îl are și TVA. În agricultură noi estimăm ca 90% din TVA dispare.
În discuțiile avute cu ANAF, cu Ministerul Economiei, toată lumea aduce următorul argument: FMI nu e de acord cu reducerea taxei și, pe planul al doilea, ce putem în loc. Ca să putem purta un dialog și să vedem care să fie sursa pentru venituri bugetare sporite, am solicitat să vedem cum se colectează taxa. Are ministerul de finanțe astfel de date, pe produs, pe grupe de produse, pe zone de colectare? Se pare că nu au vrut niciodată să existe acel sistem informatic prin care să se monitorizeze drumul unui produs de la intrarea în țară și cât TVA se colectează până la consumatorul final.
VICTOR CIUPERCĂ: Un astfel de sistem există, dar nu e folosit. Dacă intră produsele și sunt înregistrate vamal, informația există.
RADU TIMIȘ: Ministerul Finanțelor nici măcar nu se îngrijește să calculeze cât de mare e evaziunea în anumite sectoare. Eu sunt producător. Pe mine mă interesează și cât costă apa sau gravitația la mine în fabrică, pentru că de eficiență depinde cât de competitiv sunt în piață. Nu poți ca minister de finanțe să nu știi cum colectezi banii, de la cine și pe ce. Este inadmisibil. Dacă există un astfel de sistem, eu aș vrea să știu cât a costat și apoi aș cere unei firme să-mi spună cât mai costă ca din trei butoane să știu orice dată.
VICTOR CIUPERCĂ: Licitațiile din ultimii zece ani sunt publice. Să vedeți câte licitații de la ministerul finanțelor publice sunt legate de informatizare.
RADU TIMIȘ: Aș vrea să aflu cât ne-ar mai costa să punem un astfel de sistem pe picioare. Când avem informația, vom ști și măsurile. Dacă în agricultură se colectează 10%, atunci fac TVA de 5%, toată lumea va plăti 5% și voi avea de zece ori mai multe șanse să colectez mai mult decât nivelul actual.