Club BM: Crivățul din imobiliare
Fără urmă de dubiu, piața de real estate a fost una dintre cele mai aprig lovite de criză. Cât de mult optimism (mai) răzbate din acest domeniu, care sunt așteptările pentru 2012, care este rolul pe care îl joacă finanțatorii sunt doar câteva întrebări la care au răspuns participanții la cea mai recentă ediție a BUSINESS Clubului.
BUSINESS MAGAZIN: Se vede vreun semn de dezgheț în imobiliare?
ILAN LAUFER, RETAIL GROUP: Greu. Eu la începutul acestui an sunt mai pesimit decât în 2011, după cum percep lucrurile.

BUSINESS MAGAZIN: Această opinie nu cumva este în linie cu fibra aceea pesimistă care s-a dezvoltat destul de puternic în cei trei ani de criză?
ILAN LAUFER, RETAIL GROUP: Nu, eu sunt o persoană foarte optimistă și în fiecare an am dat niște argumente solide vizavi de ce cred eu că putem să continuăm și să căutăm și în perioada aceasta. La începutul acestui an simt că oamenii au obosit. Cred că pe unii dintre noi, dintre cli-enți, dintre antreprenori, dintre cei care sunt implicați în business îi simt pentru prima oară un pic obosiți și neîncrezători. E o întârziere clară a finanțărilor din partea băncilor și toată lumea practic caută doar oportunități. Majoritatea clienților și partenerilor mei, când discutăm de dezvoltări de rezidențe sau de birouri, chiar caută clădiri blocate, neterminate, nu mai vor să investească bani în autorizații, în studii de fezabilitate… Preferă o construcție terminată, al cărei proprietar este dispus să vândă.
BUSINESS MAGAZIN: Acest sentiment este prezent și în celelalte segmente ale pieței?
RADU BOIȚAN, JONES LANG LASALLE: Sunt mai multe “etaje” în piața imobiliară. Eu sunt mai profilat pe partea tranzacțiilor mari, însă bănuiesc că totul este o piramidă și bănuiesc că acest transfer de informații așa se întâmplă: în genere, din vârf, unde se întâmplă tranzacțiile majore și unde practic sunt numai jucători instituționali, care oferă și transparență; apoi urmează celelalte niveluri și mă refer la celelalte sectoare, până la nivelul tranzacțiilor de zi cu zi. Lucrurile stau drastic, în sensul că marea parte a grupurilor bancare care activează la noi în țară au probleme majore pe partea de property, ceea ce înseamnă că au probleme majore cu rata de externalizare a capitalurilor (capitalul lor propriu față de împrumuturi). Evident că ei nu au de gând s-o facă gradual, pentru că au tot amânat acest moment și acum trebuie s-o facă dintr-o dată. Eu văd piața în stare de așteptare și într-o atitudine de ajustare. Singurii care se pot mișca în această perioadă sunt cei care au cash propriu ca să investească și se asigură că în orice scenariu viitor vor câștiga suficient. Desigur, e de discutat ce înseamnă suficient, pentru că așteptările de profitabilitate au corespunzătoare și riscurile aferente. Singurele produse tranzacționabile în acest moment sunt cele care au finanțare asigurată și acelea se vor vinde, cu siguranță.

ILAN LAUFER, RETAIL GROUP: În retail, în clipa când o rețea are probleme care persistă, unii intră în insolvență, alții nu, alții ajung la faliment și se închid magazine. În cazul în care intră în insolvență și există un plan de reorganizare, te obligă să închizi toate magazinele care sunt neperformante. La fel se întâmplă și dacă ai fonduri proprii, fără un ajutor foarte mare din partea băncilor. În clipa în care ai foarte mari pierderi pe anumite puncte nu ai altceva de făcut decât să închizi și să rămâi cu cele care produc profit. Lucrul acesta lasă găuri irecuperabile în centrele comerciale. Diferența este că, din prisma crizei, în piața de birouri s-au ivit oportunități pentru anumite companii, cum ar fi să relocheze sediile dintr-o parte în alta. În retail, o companie care dispare nu mai creează nimic, lasă un gol în urma ei. E o diferență foarte mare între cele două piețe.