Claudiu Cazacu, XTB: România a pierdut peste 2 mld.euro în fiecare an în care a fost în afara spatiului Schengen, la care se adaugă 90 mil.euro pierdute din cauza întârzierilor suferite de transportatori

România a pierdut peste 2 miliarde de euro în fiecare an în care a fost în afara spatiului Schengen, la care se adaugă 90 de milioane de euro pierdute din cauza întârzierilor suferite de transportatori, arată o analiză XTB România pe baza datelor de la European Economic and Social Committee.

În cazul Bulgariei, suma este de 834 de milioane de euro, potrivit unui studiu al Academiei din Bulgaria.

Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, este de părere însă că aceste cifre subestimează de fapt nivelul pierderilor directe și indirecte generate de întârzierile din transporturi. Riscul de pierdere a unor comenzi pentru care mai ales timpul de livrare este critic, dar nu numai, cum ar fi produse proaspete și perisabile, produce efecte directe și indirecte care se acumulează în timp.

”Dacă cifrele ESCC se transpun într-un cost de 0,67% din PIB, o estimare a celui mai mare grup de firme bulgar din domeniul construcțiilor este de 0,5-1% din PIB. În estimarea noastră, valorile s-ar putea situa în intervalul 0,7 – 0,9% din PIB. Aceasta înseamnă un impuls semnificativ aduse de aderare”, subliniază Claudiu Cazacu.

Intrarea în spatiul Schengen aduce, pe lângă reducerea costurilor de export, și creșterea atractivității României ca destinație de investiții și turistică.  Pe termen scurt însă, efectele pozitive ar putea fi diminuate de sentimentul de îngrijorare privitor la economie și la un mediu incert în debutul de an.

Beneficiile pentru turism au fost vizibile în cazul Croației, deja cunoscută drept destinație majoră, cu o creștere de 11,4% în 2023 și un avans estimat de 4% la nivelul record de 15,2 miliarde de euro venituri în 2024.

Polonia, beneficiind atât de proximitate geografică față de vestul european, cât și de o integrare mai rapidă în UE și în Schengen, a ajuns la 82% din PIB/capita european, la paritatea puterii de cumpărare. România se află la 78%, iar procesul de convergență e susținut de ridicarea barierelor la frontiere, arată consultantul de strategie XTB România.

Analiza subliniază însă că este relevant și contextul economic actual. BCE estimează un avans al PIB-ului de 0,8% în 2024 și de 1,3% în 2025 pentru zona Euro. UE nu este în plin avânt economic, care să ofere tracțiune statelor nou intrate în spațiul Schengen, ci se confruntă cu una din cele mai serioase crize structurale de la fondarea sa.

Pe lângă dificultățile majore din industrie, cu importantul sector auto în prim-plan, dar nu singurul vizat, ponderea sectorului de tehnologie digitală și AI, acumularea datoriei publice și provocările concurenței asiatice sunt provocări majore.

”Economia României este setată să beneficieze semnificativ, cu efecte vizibile acumulate în timp, în urma intrării în spațiul Schengen. Însă vorbim și despre un context european delicat și cu efecte în privința pieței muncii ale căror provocări vor trebui confruntate”, arată Claudiu Cazacu.