Claudiu Cazacu, XTB: Inundațiile din Europa au provocat dezastru și în bugetele țărilor afectate, pagubele fiind estimate la peste 1 mld.euro. La cât se ridică pagubele în România

Inundațiile din Europa Centrală și de Est au adus pierderi de vieți omenești și pagube materiale importante, estimările ridicându-se la sume de miliarde de euro, inclusiv în privința prejudiciilor cauzate în România, arată Claudiu Cazacu, consultant de strategie în cadrul XTB România, companie de investiții pe bursele internaționale.

Potrivit agenției Morningstar DBRS, primele estimări ale pagubelor ar depăși un miliard de euro. Cifra pare, însă, optimistă prin prisma brokerului de reasigurare Gallagher Re, care o estimează între 2 și 3 miliarde de Euro.

În această regiune, acestea ar putea fi printre cele mai costisitoare evenimente climatice  înregistrate vreodată. Infrastructură, terenuri și operațiuni agricole, proprietăți rezidențiale și comerciale și vehicule au fost afectate de fenomenele meteo intense. 

În România, peste 6500 de locuințe au fost afectate de precipitațiile aduse de furtuna Boris în întreaga regiune. Guvernul a alocat 100 milioane de lei pentru ajutoare imediate familiilor afectate. Deși există o schemă de asigurare obligatorie, în zonele afectate din Galați și Vaslui rata de asigurare este de 7 și 8%, la o treime față de media națională de 23%, a precizat Claudiu Cazacu.

Costurile totale ale inundațiilor de amploare din septembrie ar putea depăși cele 7,8 miliarde de euro estimate anual pentru întreaga Europă de JBA Risk Management. În ce privește România, o analiză a Băncii Mondiale din 2023 estimează la 1,7 miliarde de euro media anuală a daunelor produse de inundații în zone rurale și urbane, de coastă sau de ploi torențiale rapide.

Totuși, lucrurile ar fi stat și mai grav în lipsa unor investiții recente în sisteme de protecție și a avertismentelor venite cu câteva zile mai devreme. Importanța unor modele de prognoză meteo cât mai precise devine cu atât mai vizibilă, timpul fiind o variabilă esențială în pregătirea pentru limitarea pagubelor, subliniază Claudiu Cazacu.

Polonia a alocat 2 miliarde de zloți (470 mil. Euro) pentru compensații, inclusiv plata ratelor ipotecare timp de un an ale celor locuind în casele inundate. În plus, 1,5 miliarde de zloți din fonduri europene vor fi alocate pentru reconstrucție și alte 3,5 miliarde de zloți pentru ziduri de protecție, rezervoare și baraje.

În Ungaria, autoritățile au deschis un baraj, inundând terenuri agricole în nord-vest pentru a proteja un oraș. De asemenea, în Cehia propunerea bugetară a ministrului de finanțe ar putea depăși 3,5 miliarde de euro, în timp ce daunele sunt estimate inițial la 4 miliarde de Euro, adică aproximativ 1,25% din PIB.

Austria a beneficiat de pe urma unor investiții anterioare, unele vechi de câteva decenii. Deși controversate la acea vreme, investițiile s-au dovedit azi a fi, însă, foarte utile. Cu toate acestea, în Viena și alte zone au existat efecte, iar fondul de urgență va crește la 1 miliard de Euro, cu posibilitatea companiilor afectate de a amâna plata impozitelor.

Pentru moment, asigurătorii și re-asigurătorii sunt marii pierzători, în special cei cu expunere pe Cehia. În perspectivă, un interes crescut pentru asigurare și repoziționarea primelor ar putea aduce beneficii sectorului, punctează consultantul de strategie din cadrul XTB România.

Segmentul operatorilor de lucrări de infrastructură specifică ar avea, de asemenea, de câștigat. Pe termen lung, o nouă arhitectură a orașelor, care să ia în considerare, pe lângă inundații, setul larg al riscurilor climatice, va deveni cheia unui stil de viață adaptat la noile provocări.