CLASAREA Dosarului Revoluției - PICCJ: 275 de persoane, din care 25 de generali și 114 ofițeri, judecați în dosare privind revoluția

Procurorii militari din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție (PICCJ) au clasat dosarul Revoluției din decembrie 1989 (11/P/2014), în care au fost făcute cercetări privind 709 morți, 2.198 de răniți, dintre care 1.855 împușcați, și 924 de reținuți, precum și distrugerea unor bunuri.

PICCJ arată, într-un comunicat de presă, că pe rolul organelor de urmărire penală nu mai există în curs de soluționare nicio cauză având ca obiect evenimentele din decembrie 1989, precizând că cercetările din dosarul 11/P/2014 au vizat victimele rezultate în împrejurările care au făcut, inițial, obiectul dosarului nr. 97/P/1990, precum și victimele rezultate în împrejurările care au făcut obiectul dosarelor conexate, ulterior, la această din urmă cauză.
Potrivit sursei citate, faptele comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989 au făcut, inițial, obiectul a 4.544 de dosare penale.

Dintre acestea, în 1.244 de dosare, cercetarea a fost făcută de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar București, în 17 dosare – de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Iași, în 317 dosare – de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Cluj, în 169 de dosare – de Parchetul Militar de pe lângă Tribunalul Militar Timișoara, în 233 de dosare – de Parchetul Militar de pe lângă Curtea Militară de Apel și în 2.564 de dosare – de Secția Parchetelor Militare din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție.

Pe parcursul desfășurării cercetărilor, în 2.172 de dosare privind fapte comise în contextul evenimentelor din decembrie 1989, care, inițial, au făcut obiectul unor cauze distincte, s-a dispus reunirea cu alte cauze, în funcție de zonele în care au avut loc evenimentele.

În raport de competența materială, respectiv de complexitatea cauzelor, unele dosare instrumentate inițial de către parchetele militare de pe lângă tribunalele militare București, Iași, Cluj și Timișoara au fost declinate în favoarea parchetelor militare ierarhic superioare, respectiv preluate de către acestea, în principal de către Secția Parchetelor Militare.

În 112 dosare, Secția Parchetelor Militare (anterior Direcția Procuraturilor Militare) și celelalte parchete militare au dispus trimiterea în judecată a 275 de inculpați, dintre care: 25 de generali (10 din cadrul Ministerul Apărării Naționale și 15 din Ministerul de Interne), 114 ofițeri (32 din MApN și 82 din MI), 13 subofițeri (8 din MApN și 5 din MI), 36 de militari în termen și 87 de civili.

De asemenea, în alte 32 de dosare s-a dispus declinarea competenței de soluționare în favoarea parchetelor civile.

În celelalte dosare, constatându-se existența unor cauze care au împiedicat punerea în mișcare a acțiunii penale, au fost dispuse soluții de netrimitere în judecată, reținându-se, în cele mai multe situații, cazul prevăzut de articolul 10 litera e din Codul de procedură penală anterior, “cu referire la eroarea de fapt”, dar și cazul prevăzut la articolul 10 litera g din același cod, “referitor la intervenția amnistiei, prescripției ori a decesului făptuitorului”.

Prin Ordonanța din 14 octombrie 2015 a Secției Parchetelor Militare din PICCJ s-a dispus clasarea dosarului Revoluției sub aspectul infracțiunilor de propagandă de război, genocid, tratamente neomenoase, infracțiuni de război contra proprietății și altor drepturi, respectiv infracțiuni contra umanității, reținându-se că faptele cercetate nu sunt prevăzute de legea penală, “nefiind caracterizate de tipicitate în raport cu normele legale incriminatoare”.

De asemenea, s-a dispus clasarea cauzei pentru infracțiunile de omor, tentativă de omor și instigare la infracțiunea de omor, reținându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau existența autorității de lucru judecat, dar și faptul că decesul nu s-a datorat unei fapte prevăzute de legea penală sau că fapta nu există.

Cauza a fost clasată și pentru infracțiunea de ucidere din culpă, reținându-se că faptele nu sunt prevăzute de legea penală, dar și pentru lovire sau alte violențe și instigare la infracțiunea de lovire sau alte violențe, reținându-se, după caz, că fapta nu există sau nu este prevăzută de legea penală, respectiv că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale.

Procurorii militari au mai dispus: clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de vătămare corporală și instigare la infracțiunea de vătămare corporală, reținându-se că s-a împlinit termenul de prescripție a răspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de lipsire de libertate în mod ilegal și instigare la infracțiunea de lipsire de libertate în mod ilegal, reținându-se, după caz, împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale sau existența autorității de lucru judecat, dar și existența unei cauze de neimputabilitate, respectiv eroarea; clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de furt și distrugere, reținându-se împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale; clasarea cauzei sub aspectul infracțiunii de ultraj, reținându-se împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale; clasare cauzei sub aspectul infracțiunii de purtare abuzivă și instigare la infracțiunea de purtare abuzivă, reținându-se că a intervenit amnistia.

Materialul de cercetare efectuat în dosarul 11/P/2014 se referă la “709 persoane decedate, 1.855 persoane rănite prin împușcare, 343 persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, respectiv 924 persoane reținute”.

Din cele 709 persoane decedate, 161 sunt ofițeri, subofițeri și militari în termen. Procurorii au stabilit că, în unele situații, decesul s-a datorat “manevrării imprudente a armamentului, victimele fiind din rândul celor care s-au aflat în imediata apropiere a făptuitorilor”.

Din cele 1.855 de persoane rănite prin împușcare, 420 sunt ofițeri, subofițeri și militari în termen. Procurorii susțin că, la fel ca și în cazul persoanelor decedate, există situații în care rănirea s-a datorat “manevrării imprudente a armamentului”.

“În unele situații există autoritate de lucru judecat, în sensul că autorii au fost trimiși în judecată și condamnați. În alte situații s-au dispus soluții de netrimitere în judecată, soluții care nu au fost, ulterior, infirmate. Există și situații în care, deși susțin că au fost rănite în diferite împrejurări, persoanele în cauză nu au prezentat acte medicale care să ateste existența unor leziuni sau s-a stabilit că leziunile nu au fost produse prin împușcare”, a precizat PICCJ.

Din cele 343 de persoane rănite în alte împrejurări sau care au suferit diferite traume, 68 sunt ofițeri, subofițeri și militari în termen. Anchetatorii susțin că, în principal, leziunile produse se datorează unor agresiuni, dar există și situații în care leziunile se datorează unor accidente (de exemplu ruperea unor elemente din structura de rezistență a imobilelor avariate în contextul evenimentelor, activarea accidentală a unor dispozitive din sistemul de apărare al unităților militare etc.) sau autoaccidentării, precum și “situații în care unele persoane au suferit afecțiuni neuropsihice”.

“De asemenea există și situații în care unele persoane, deși susțin că au suferit diferite leziuni, nu au prezentat acte medicale în acest sens sau s-a stabilit că nu au suferit leziuni de natură traumatică”, a mai arătat PICCJ.