Citiți povestea omului care a devenit cunoscut drept "regele" cafelei

Emilio Lavazza a fost pentru italieni „regele” sau „tatăl” cafelei sau, uneori, „Mr. Espresso”.  Cafeaua ce îi poartă numele umple zeci de milioane de cești în toate colțurile lumii, businessul Lavazza înregistrând o cifră de afaceri de 1,3 miliarde de euro în 2014.

Fiul unei familii de agricultori, Luigi Lavazza a venit pe lume în anul 1859, în provincia italiană Alessandria din nordul Italiei, și, în câțiva zeci ani, avea să creeze o afacere cu renume mondial. În tinerețe, Luigi Lavazza pleacă la Torino, unde are mai multe ocupații, de la muncitor într-o fabrică de chibrituri până la vânzător sau salahor, timp în care urmează și cursuri serale. Din banii obținuți deschide prima sa afacere, o drogherie, unde vinde alcool, uleiuri, săpunuri, mirodenii și cafea. Totuși, se consideră că nașterea mărcii Lavazza a avut loc în 1895, când vechiul magazin este redeschis în centrul orașului Torino, cu specific de cafenea și restaurant.

Luigi Lavazza își continuă studiile și este atras de chimie; aplică din cunoștințele dobândite în afacerea cu cafea. În 1897, antreprenorul începe procesul de prăjiire a cafelei pe cont propriu, caracteristică de bază și pentru producția Lavazza de astăzi. Elementul de originalitate al mărcii este dat însă de o mișcare de amploare a lui Luigi Lavazza, ce hotărăște ca în timpul procesului de prăjire să amestece boabe de calitate diferită și de proveniență diversă.

Așa apare conceptul de blending al cafelei – arta de a combina diferite tipuri de cafea din zone geografice diferite – o trăsătură caracteristică celor mai multe dintre produsele sale. Războiul mondial îl determină să schimbe locația, mutându-se pe o altă stradă (Giulio Cesare), alegere care s-a dovedit a fi de bun augur pentru afacere. Luigi Lavazza achiziționează în 1922 un prăjitor electric, aparat întâlnit destul de rar la acea vreme și care îi permite să își mărească producția. Trei ani mai târziu, o altă invenție a antreprenorului este vânzarea cafelei ambalate într-un săculeț de pergamin, pentru a-i păstra mai bine aroma și parfumul.

În 1933, fondatorul Lavazza cedează acțiunile companiei fiilor săi, Mario, Beppe și Pericle, care au avut responsabilitatea de a menține renumele mărcii în urma războiului mondial. Sub conducerea lor, compania a continuat să se dezvolte, iar în 1946 a apărut primul logo al companiei: un scut împărțit în două, pe o parte fiind ilustrată o ceașcă aburindă, iar pe cealaltă trei boabe de cafea. Lavazza și-a intensificat activitatea de import; în 1948 cererea de cafea de pe piața italiană a explodat, iar vânzările companiei au crescut rapid.

A doua generație aflată la conducerea afacerii a pus, în 1979, bazele Centrului pentru Cercetare și Studii în Domeniul Cafelei Luigi Lavazza, care astăzi este actualul Centru de Instruire, cu peste 20 de sucursale în întreaga lume. După 1980, compania a început să se extindă în străinătate, prima filială fiind deschisă lângă Paris; au urmat pașii în Germania, SUA, Marea Britanie, Spania și Austria.

După 100 de ani, în 1995, compania a ajuns la circa 1.500 de angajați, cinci fabrici și aproximativ 250 de articole. Prima cafenea Lavazza, Cafeneaua San Tommaso 10,  s-a deschis în 1996, în locul în care Luigi Lavazza și-a deschis afacerea la sfârșitul secolului al XIX-lea.

Considerat al șaselea jucător de cafea pe plan mondial, Lavazza, care a revoluționat conceptul de cafea espresso („făcută pe loc”), operează printr-o rețea proprie de subsidiare și distribuitori în peste 90 de țări și exportă aproximativ 55% din producția sa totală. Compania este, de asemenea, primul brand italian ce a pus pe piață sisteme de pregătit espresso cu capsule și este prezentă în toate segmentele de business: cafea pentru acasă, segmentul away from home și cel al serviciilor de cafea pentru medii profesionale.

Una dintre strategiile sale de dezvoltare internațională au fost parteneriatele importante, precum cele cu turneele de Grand Slam, dar și cu lumea artistică și culturală, printre care cele cu Muzeul Guggenheim din New York sau Musei Cinci Venezieni din Veneția.